Cine protejează drepturile salariaților care lucrează de acasă?

Ce părea o soluție temporară la un moment, a devenit, pentru unii, o nouă normalitate. Munca la distanță prinde tot mai mult contur în țara noastră. Principalele avantaje ale acestei practici rămân a fi flexibilitatea, lipsa navetei și confortul casei. Doar că, atenție! În spatele laptopului deschis în bucătărie, mulți angajați s-au trezit cu o problemă tăcută: lipsa protecției legale reale, abuzuri neadresate și un sentiment de izolare profesională.

Ce prevede legea?

Condițiile de desfășurare a muncii la distanță sunt reglementate de Codul Muncii.

Potrivit art. 2921, persoana care lucrează remote se bucură de toate drepturile și garanțiile prevăzute de lege, de contractul colectiv de muncă, de contractul individual de muncă sau de alt act normativ la nivel de unitate. De obicei, acești muncitori încheie, pe lângă contractul individual de muncă, un acord suplimentar la contractul existent, care conține clauze de muncă la distanță. 

Obligatoriu! Contractul individual de muncă privind munca la distanță trebuie să conțină, în afara clauzelor prevăzute de Codul Muncii, reglementări privind:

• condițiile de prestare a muncii la distanță;
• programul în cadrul căruia angajatorul este în drept să verifice activitatea salariatului și privind modalitatea de realizare a controlului;
• modalitatea de evidență a orelor de muncă prestate de salariatul cu munca la distanță;
• condițiile privind suportarea cheltuielilor aferente activității în regim de muncă la distanță;
• alte condiții convenite de părți.

Reține! Contractul individual de muncă privind munca la distanță se încheie şi se modifică prin schimbul de documente electronice, cu utilizarea semnăturii electronice avansate calificate.

Cine asigură respectarea drepturilor salariaților remote?

Potrivit legislației muncii, angajatorul este responsabil de organizarea securității şi sănătății în muncă a lucrătorilor care prestează munca la distanță. Un rol important îl joacă și Inspectoratul de Stat al Muncii, care poate iniția verificări, dacă sunt admise abuzuri. 

Eugeniu Covrig

Șeful Departamentului juridic, Confederația Națională a Sindicatelor din Moldova

„Indiferent că ești la distanță sau că ești la domiciliu sau la un loc de muncă clasic, aceeași instituție supraveghează respectarea legislației muncii - Inspectoratul de Stat al Muncii. Pentru ca instituția să intervină, este necesară o plângere sau o petiție scrisă din partea salariatului cu date concrete și exacte, pentru a informa Inspectoratul despre angajatorul care ignoră sau încalcă drepturile salariaților care lucrează de la distanță. Doar în baza unei petiții, instituția poate interveni și cere explicații angajatorului care admite abuzuri”, spune Eugeniu Covrig, șeful Departamentului juridic, Confederația Națională a Sindicatelor din Moldova. 

Altfel spus, nimeni nu are dreptul să te impună să lucrezi peste program, să-ți verifice activitatea în afara orelor de muncă sau să-ți ceară să utilizezi propriile bunuri, dacă acest lucru nu este specificat din start în contractul de muncă sau acordul adițional. 

„De exemplu, un angajat poate să utilizeze propriul calculator pentru realizarea sarcinilor doar dacă îi sunt compensate anumite costuri. Adică, muncitorul de la distanță ar putea să folosească și bunurile sale personale, dacă lucrul acesta este specificat în contract, iar angajatorul trebuie să-i asume niște obligații - atât de a compensa uzura acestor obiecte, cât și de a achita electricitatea, conexiunea la internet a salariatului. Dar, toate aceste aspecte trebuiesc clarificate în contract”, menționează Eugeniu Covrig, șeful Departamentului juridic, Confederația Națională a Sindicatelor din Moldova. 

Orice cerință a angajatorului care nu se regăsește în contractul stabilit de la bun început, trebuie să fie ignorată de salariat, care nu poate fi impus să o îndeplinească. După ce Inspectoratul de Stat al Muncii recepționează petiția angajatului, acesta solicită explicații din partea angajatorului. În situația în care angajatorul nu răspunde solicitării sau refuză colaborarea, Inspectoratul are dreptul să efectueze controale inopinate. În baza neregulilor constatate, pot fi aplicate sancțiuni contravenționale, conform legislației în vigoare.

Concluzii

Probabil te-ai întrebat: Când devine munca la distanță o libertate reală? Ei bine, Codul Muncii permite munca la distanță prin contract individual sau act adițional. Dacă aceste documente prevăd expres condițiile muncii remote, salariatul e protejat legal. Munca devine o libertate reală atunci când există un program adaptabil, în funcție de nevoile angajatului, fără presiuni continue sau suprasolicitare, când salariații beneficiază de aceleași drepturi ca și cei de la birou: concedii, instruire, respectarea timpului de odihnă și acces la suport tehnic, când angajatorul asigură echipamentele necesare și contribuie la costurile legate de electricitate sau internet.

Dar, există multe situații în care munca la distanță devine o capcană legală, atunci când nu este reglementată clar sau este aplicată abuziv. Dacă munca remote nu este formalizată printr-un document legal, salariatul nu are garanții privind programul, drepturile sau protecția în caz de conflict. Angajatorul poate profita de faptul că lucrătorul muncește remote și îl poate contacta în afara orelor de program, încălcând dreptul la odihnă.

Reține! Legea obligă angajatorul să asigure condiții de muncă sigure, inclusiv pentru cei care lucrează de la distanță. Dacă salariatul acoperă toate cheltuielile (internet, curent, echipamente), iar angajatorul nu oferă compensații, este o formă de abuz economic. Supravegherea video constantă sau cerințele de raportare la minut, fără consimțământ, pot încălca dreptul la viață privată

Cauți un loc de muncă în Chișinău sau în alt oraș din Moldova? Pe delucru.md găsești oferte verificate de la angajatori de încredere. Iar dacă vrei să fii mereu la curent cu noutăți despre piața muncii – abonează-te la canalul nostru de Telegram! Fii la curent cu tot ce contează pentru cariera ta!