Ce sunt consiliile pentru securitatea locurilor de muncă și de ce ar trebui introduse în Moldova?

Consiliile pentru securitatea locurilor de muncă sunt niște organizații non-profit, care ajută angajații care și-au pierdut joburile, din cauza concedierilor individuale sau colective. Aceste structuri non-comerciale oferă sprijin pentru reangajare, îndrumare în carieră, formare profesională și asistență pentru înființarea unei noi afaceri.

Consiliile funcționează ca un ecosistem în care angajatorii, lucrătorii și sindicatele colaborează, fără implicarea statului, pentru a gestiona tranziția către noi locuri de muncă și pentru a sprijini companiile în timpul fluctuațiilor economice.

Soluții europene pentru provocări moldovenești 

Pentru început, trebuie să-ți spunem că la nivelul UE există mai multe concepte pentru securitatea locurilor de muncă, iar diverse directive ale UE vizează consolidarea protecției angajaților și apărarea drepturilor lucrătorilor într-un sens mai larg. Noi, astăzi, am decis să vorbim despre modelul suedez, reprezentat de consiliile pentru securitatea locurilor de muncă care sprijină lucrătorii în timpul concedierilor. 

Astfel, un consiliu pentru securitatea locului de muncă, denumit în engleză Job Security Council, este o fundație non-profit care oferă sprijin angajaților care și-au pierdut locul de muncă din cauza concedierilor colective sau individuale. Consiliul îi ajută pe acești angajați în eforturile lor de a găsi un nou loc de muncă.

Acesta oferă consiliere și consultanță angajatorilor și sindicatelor. De asemenea, oferă servicii de tranziție și îndrumare a lucrătorilor concediați. Structura include informații despre piața muncii, formare profesională, sprijin pentru înființarea unei afaceri. În majoritatea cazurilor, activitățile de sprijin sunt inițiate printr-o formă de consiliere, întâlniri de orientare sau seminare consultative, pentru a determina caracteristicile și posibilitățile persoanei respective, precum și oportunitățile și provocările existente. Aceste activități inițiale sunt, de obicei, urmate de măsuri suplimentare sub formă de formare sau educație, activități de dezvoltare personală, studiu sau sprijin pentru înființarea unei noi afaceri.

Angajații care se confruntă cu concedierea pot primi, de asemenea, compensații financiare, pe lângă indemnizațiile generale de șomaj. Suportul poate depăși cuantumul maxim al indemnizației de șomaj la care are dreptul o persoană doar dacă un angajat își găsește un nou loc de muncă, care implică un salariu mai mic decât poziția anterioară.

Cum aceste consilii pot contribui la reducerea șomajului?

Consiliile combină sprijinul social cu flexibilitatea pieței muncii și pot contribui la reducerea șomajului prin furnizarea de servicii proactive de tranziție profesională pentru lucrătorii care se confruntă cu concedieri, inclusiv orientare profesională, formare profesională și potrivire cu locurile de muncă, pentru a-i ajuta să găsească rapid un nou job. Prin facilitarea acestor tranziții, consiliile sprijină, de asemenea, întreprinderile, facilitând adaptarea acestora la condițiile economice în schimbare și gestionarea fluctuațiilor forței de muncă, contribuind, în cele din urmă, la o piață a muncii mai dinamică și mai eficientă.

Rata șomajului în Republica Moldova, în primele trei luni ale anului, a fost de 4,4%, conform datelor Biroului Național de Statistică. Numărul estimat al șomerilor a constituit 35,2 mii de persoane, mai mic cu 4,5 mii persoane față de perioada similară a anului trecut. Șomajul a afectat într-o proporție mai mare bărbații, care au constituit 55,0% din totalul șomerilor, dar și persoanele din mediul urban - 52,8%. sursa: Biroul Național de Statistică

Totuși, autoritățile anunță despre cel mai bun rezultat privind angajarea din ultimii zece ani. De la începutul anului, au fost plasate în câmpul muncii peste 15.000 persoane aflate în căutarea unui job, dintre care 4.954 șomeri (33%) și 493 șomeri-zilieri sau șomeri angajați pe o perioadă determinată de până la 3 luni.

Raisa Dogaru

Directoarea Agenției Naționale pentru Ocuparea Forței de Muncă

„Din cele 15.022 persoane plasate în câmpul muncii, 6.665 sunt femei (44,4%), 2460 – persoane cu vârsta 55 ani și peste (16,4%), 180 persoane cu dizabilități, 104 migranți reveniți de peste hotare și 50 persoane de etnie romă. Aceste persoane s-au angajat în diverse domenii economice, precum: activități de servicii colective, sociale și personale, industrie, agricultură, comerț cu ridicata și cu amănuntul, construcții, administrație publică, învățământ, sănătate și asistență socială, transporturi, depozitare și comunicații. Recomandăm persoanelor aflate în căutarea unui loc de muncă să se adreseze la una dintre subdiviziunile teritoriale pentru ocuparea forței de muncă pentru a beneficia de susținere la angajare. Serviciile sunt gratuite și sunt disponibile atât pentru persoanele aflate în căutarea unui loc de muncă (cu și fără statut de șomer), cât și pentru persoanele angajate care doresc să-și schimbe jobul”, susține Raisa Dogaru, directoarea Agenției Naționale pentru Ocuparea Forței de Muncă. 

De ce Moldova ar avea nevoie de consilii pentru securitatea muncii?

Moldova are nevoie de consilii pentru securitatea locurilor de muncă (Job Security Councils) pentru a gestiona impactul restructurării economice, asigurându-se că, atunci când au loc concedieri colective, lucrătorii disponibilizați primesc un sprijin crucial pentru reangajare prin servicii precum orientare profesională, formare profesională și asistență financiară.

Aceste consilii facilitează, de asemenea, tranziția prin furnizarea de informații, recalificare profesională și sprijin pentru înființarea de afaceri și oferă consultanță angajatorilor și sindicatelor cu privire la gestionarea concedierilor. 

În cele din urmă, aceste structuri reușesc să dinamizeze economiile prin permiterea restructurării productive, protejând, în același timp, carierele pe termen lung ale lucrătorilor. Totodată, consiliile pentru securitatea locurilor de muncă ar reprezenta o soluție pentru o piață a muncii mai stabilă în Moldova, deoarece asigură protecție reală pentru angajați.

De ce dispune Moldova la moment? 

În prezent, în Republica Moldova funcționează consilii specializate pe securitatea și sănătatea în muncă, care derivă din Hotărârea Guvernului nr. 95/2009. Doar că, aceste structuri sunt organizate doar în companiile mari, nu și în întreprinderile mici și mijlocii, pe care se bazează întreaga economie a țării. 

Vladislav Caminschi

Directorul executiv al Confederației Naționale a Patronatului

„Consiliile existente în țara noastră sunt specializate pe securitatea și sănătatea în muncă. Din aceste structuri fac parte angajatorii și salariații. Și atunci când va veni timpul ratificării directivelor europene legate de securitatea muncii, în procesul de integrare europeană, structurile existente se vor readapta și vor deveni consilii pentru securitatea locurilor de muncă. În prezent, în Republica Moldova, consiliile se creează în întreprinderi mari, deoarece în întreprinderi mici uneori nu poate fi identificat un reprezentant al salariaților sau există un singur angajator. Aceste consilii funcționează la Franzeluța, la Premier Energy, la Moldtelecom, în întreprinderi mari, unde angajații își manifestă dorința de a se implica”, subliniază Vladislav Caminschi, directorul executiv al Confederației Naționale a Patronatului.

Concluzii

În țările în care este implementat modelul suedez de securitate la locul de muncă, peste 80-85% dintre angajații sprijiniți reușesc să-și găsească un nou job în mai puțin de 12 luni. Consiliile pentru securitatea locurilor de muncă sunt adaptate pe sectoare economice, pentru a înțelege mai bine nevoile și competențele cerute. Structurile nu se ocupă doar de ajutorul în caz de concediere, dar pot avea un rol mult mai extins, oferind sprijin pe tot parcursul vieții profesionale a angajaților prin: 

• Sprijin în caz de concediere colectivă sau individuală: ajută angajatul să găsească un nou loc de muncă, prin consiliere, instruire sau recalificare.
• Programe de reconversie profesională: pentru angajații aflați în pericol de pierdere a locului de muncă, consiliile oferă instruire și cursuri pentru a-i adapta la noile cerințe de pe piața muncii. 
• Asistență în carieră și dezvoltare profesională: inclusiv coaching, planificare de carieră și orientare profesională.
• Prevenirea șomajului: colaborarea cu angajatorii pentru a găsi alternative la concediere (mutare pe alt post, reducerea programului etc.).
• Sprijin emoțional: suport psihologic și consiliere în perioade de tranziție profesională. 

Așadar, nu se limitează la concedieri, dar oferă un mecanism complex de securitate profesională și adaptabilitate pe piața muncii. Ar fi un model util și în Republica Moldova, mai ales într-un context economic instabil.

Cauți un loc de muncă în Chișinău sau în alt oraș din Moldova? Pe delucru.md găsești oferte verificate de la angajatori de încredere. Iar dacă vrei să fii mereu la curent cu noutăți despre piața muncii – abonează-te la canalul nostru de Telegram! Fii la curent cu tot ce contează pentru cariera ta!