Controale inopinate, fără sesizări. Inspectorii muncii vor putea verifica companiile suspectate că încalcă normele de securitate

Inspectorii de muncă vor putea efectua verificări inopinate la locul de muncă nu doar în baza sesizărilor pe care le primesc, dar și din proprie inițiativă, prin autosesizare, atunci când există informații sau suspecții că nu sunt respectate prevederile legate de securitatea și sănătatea angajaților. Parlamentul a completat recent Legea privind controlul de stat. Noile reglementări vor intra în vigoare abia din iulie 2026.

Verificări fără plângeri prealabile

Deputații au completat art.19 din Legea nr. 131/2012 privind controlul de stat, care reglementează clar temeiurile şi condiţiile efectuării controalelor inopinate. Aceasta înseamnă că, potrivit noilor prevederi, organul de control, în cazul nostru - Inspectoratul de Stat al Muncii, poate decide să efectueze controale inopinate în baza evaluării riscurilor, precum şi poate emite inspectorului responsabil de verificări o delegaţie de control în cazul deținerii informațiilor sau a indiciilor privind utilizarea muncii nedeclarate, achitarea salariului sau a altor plăți fără reflectarea acestora în evidența contabilă, privind traficul de ființe umane sau exploatarea în muncă la angajator, precum și informații privind încălcarea cadrului normativ din domeniul securității și sănătății în muncă. 

Mihai - Gabriel Ciobanu

Secretar de stat în domeniul relații de muncă, dialog social și asigurări sociale, Ministerul Muncii și Protecției Sociale

„Această modificare extinde situațiile în care Inspectoratul de Stat al Muncii poate desfășura controale inopinate, prin includerea domeniului securitatea și sănătatea în muncă. Aceste controale vor putea avea loc în cazul deținerii informațiilor sau indicilor privind încălcarea cadrului normativ. În forma actuală, Legea nr. 131/2012 limitează posibilitatea de intervenție a Inspectoratului, doar în baza unei petiții sau a unui pericol iminent, imediat observabil. Așteptarea unei dovezi formale într-un context cu riscuri reale blochează prevenția”, declară Mihai - Gabriel Ciobanu, Secretar de stat în domeniul relații de muncă, dialog social și asigurări sociale, Ministerul Muncii și Protecției Sociale.

Mai exact, inspectorii vor putea organiza verificări inopinate la întreprinderi și companii în lipsa unei sesizări sau plângeri, dacă vor deține informații, supoziții și indicii privind nerespectarea cerințelor legale de securitate și sănătate în muncă.

Nicolae Vasilenco

Director adjunct, Inspectoratul de Stat al Muncii

„Dacă tu, în calitate de inspector, vezi o încălcare pe un șantier de construcție, spre exemplu, nu se utilizează echipamentul de protecție în cazul lucrului la înălțime sau schelele care sunt utilizate de muncitori sunt neconforme și nu sunt sigure pentru sănătatea lor, atunci poți să te autosesizezi și să faci un control inopinat la deprinderea dată. Inspectorul nu are nevoie de nicio petiție, el poate face aceste verificări doar în baza autosesizării. În cazul în care compania sau angajatorul se opune verificărilor, atunci se aplică sancțiuni conform normelor legale”, susține Nicolae Vasilenco, director adjunct, Inspectoratul de Stat al Muncii.

Ce prevede mai exact „autosesizarea”?

Autosesizarea înseamnă că o instituție sau autoritate publică (de exemplu, inspectorii de muncă) poate decide să inițieze o verificare sau o anchetă din proprie inițiativă, fără a primi o plângere oficială din partea cuiva. Aceasta se întâmplă, de obicei, atunci când:

• observă nereguli sau pericole din surse publice (mass-media, rețele sociale, rapoarte interne, etc.);
• au informații sau suspiciuni rezonabile despre o posibilă încălcare a legii;
• identifică un risc ridicat într-un anumit sector sau la un anumit angajator.
  

„Chiar dacă Legea nr. 131/2012 permite declanșarea unui control inopinat în baza autosesizarii, acest mecanism se referă doar la procedura de inițiere, nu și la temeiurile de fond care justifică excepția de la notificare. În lipsa unei reglementări clare privind situațiile particulare din domeniul în care controlul inopinat este justificat, autoritatea de control se confruntă cu dificultăți în motivarea delegațiilor de control, contestări din partea entităților controlate, blocaje în reacția rapidă la riscuri de orice gen. Această lacună afectează eficiența inspecției muncii și contravine principiilor generale de drept administrativ, care impun claritate și previzibilitate în exercitarea puterii publice”, se menționează în nota informativă a proiectului de lege. 

Anual, în Republica Moldova, se produc între 500-600 accidente la locul de muncă. În nici unul dintre aceste cazuri, inspectorii muncii nu sunt sesizați în prealabil despre încălcarea drepturilor angajaților la un loc de muncă sigur și lipsit de riscuri. Autoritățile anticipează un impact semnificativ odată cu intrarea în vigoare a noilor reglementări. Se așteaptă ca modificarea să îmbunătățească eficiența controalelor și să descurajeze practicile ilegale în câmpul muncii. Un exemplu concret vine din anul 2022, când a fost modificat articolul 19 din aceeași lege, oferind inspectorilor posibilitatea de a efectua controale inopinate în cazul suspiciunii de muncă nedeclarată.

Mihai - Gabriel Ciobanu

Secretar de stat în domeniul relații de muncă, dialog social și asigurări sociale, Ministerul Muncii și Protecției Sociale

„Avem deja un precedent funcțional. În anul 2022, s-a modificat art. 19 pentru a permite desfășurarea controalelor inopinate privind munca nedeclarată. Până atunci, anual erau depistate peste 80 de persoane care munceau informal. Doar în prima jumătate a acestui an, inspectorii au identificat peste 3.000 de cazuri de muncă informală”, spune Mihai - Gabriel Ciobanu, Secretar de stat în domeniul relații de muncă, dialog social și asigurări sociale, Ministerul Muncii și Protecției Sociale. 

Sancțiuni pentru neconformitate

Atunci când angajatorii refuză să coopereze și blochează desfășurarea verificărilor inopinate, este pus în aplicare art. 349 din Codul Contravențional, care stipulează că împiedicarea, în orice formă, a activităţii legitime a funcţionarului public sau funcționarului din cadrul organelor de ocrotire a normelor de drept ori organelor de control, în exerciţiul funcţiunii (neadmiterea controlului, neprezentarea documentelor, neexecutarea altor cerinţe legitime) se sancționează cu:

• amendă de la 30 la 60 de unități convenționale aplicată persoanei fizice;
• amendă de la 45 la 90 de unități convenționale aplicată persoanei cu funcție de răspundere;
• amendă de la 60 la 120 de unități convenționale aplicată persoanei juridice cu sau fără privarea, în toate cazurile, de dreptul de a desfăşura o anumită activitate pe un termen de la 3 luni la un an.

Refuzul persoanei supuse controlului de a îndeplini, în termenele stabilite, prescripţiile sau măsurile restrictive dispuse repetat şi necontestate conform legislaţiei cu privire la controlul de stat al activităţii de întreprinzător se sancţionează cu amendă de la 75 la 100 de unităţi convenţionale aplicată persoanei cu funcţie de răspundere, cu amendă de la 150 la 250 de unităţi convenţionale aplicată persoanei juridice.

O unitate convențională în Republica Moldova este egală cu 50 de lei. Aceasta este valoarea utilizată pentru calcularea amenzilor, conform Codului Contravențional. 

Concluzii

De ce angajatorii ar trebui să respecte regulile de securitate și sănătate în muncă? Foarte simplu. Deoarece este singura măsură prin care pot fi prevenite pierderea temporară sau permanentă a capacității de muncă, precum și declanșarea bolilor profesionale.

Pierderile respective atrag după sine cheltuieli legate de protecția socială a acestor categorii de angajați, cum ar fi: indemnizația pentru incapacitate temporară de muncă, indemnizație pentru reabilitarea profesională, indemnizația unică în cazul pierderii capacității de muncă și decesului salariatului. Totodată, prin respectarea securității la locul de muncă poate fi promovată o cultură organizațională orientată spre prevenție, responsabilitate și respect față de drepturile salariaților.