Abia aștepți să pleci la muncă peste hotare? Atenție la detalii, pentru a evita traficul de ființe umane

Republica Moldova este una dintre cele mai sărace țări din Europa. Deși a înregistrat progrese la capitolul reducerea sărăciei și promovarea creșterii economice, țara continuă să se bazeze, în mare parte, pe remitențele cetățenilor săi care lucrează peste hotare pentru a susține consumul privat, unul dintre elementele cheie ale creșterii economice. Conform ultimului studiu disponibil, se estimează că 41% din familiile din Moldova au un membru care lucrează peste hotare. Ținând cont de această rată considerabilă a migrației externe a forței de muncă și de disponibilitatea de a accepta oferte nesigure de angajare în afara țării, riscurile traficului de ființe umane în rândul cetățenilor moldoveni sunt mari. Conform ultimelor estimări disponibile, aproximativ 6% din familiile din Moldova raportează cel puțin un membru de familie care se prezumă că a fost supus în 2018-2019 traficului și exploatării în afara țării (comparativ cu 2% estimate în 2014-2017). Moldova continuă să fie cea mai afectată țară din regiunea Parteneriatului Estic al Uniunii Europene.

Ce spun cifrele?

Potrivit datelor Comitetului național pentru combaterea traficului de ființe umane, în prima jumătate a anului 2023, în Republica Moldova, în cadrul cauzelor penale instrumentate de procuraturii pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale (PCCOCS), au fost identificate 143 de victime ale traficului de ființe umane, inclusiv 129 persoane adulte și 14 copii, comparativ cu 87 victime depistate în perioada similară a anului 2022. Dintre acestea, 72 persoane au fost traficate în scopul exploatării prin muncă.

„Odată cu instabilitatea regională de securitate, traficul de persoane şi copii a căpătat noi forme și tendințe. Războiul creează multe vulnerabilități și aceasta impune o nouă abordare din partea autorităților și partenerilor în prevenirea și combaterea traficului de persoane”, se menționează într-un comunicat emis de instituție.

Fenomenul este ascuns și nu toate victimele intră în atenția structurilor de drept. Potrivit datelor oficiale, în ultimii cinci ani, numărul victimelor înregistrate a variat în limitele de la 139 până la 365 de persoane pe an:

• 2018: 365 victime, dintre care 305 persoane adulte (110 femei/195 bărbați) și 60 victime copii; 
• 2019: 341 victime, dintre care 232 persoane adulte (86 femei/46 bărbați) și 109 victime copii; 
• 2020: 139 victime, dintre care 116 persoane adulte (29 femei/87 bărbați) și 23 victime copii. Comparativ cu anul 2019 s-a atestat o descreștere cu 50 % a victimelor adulte identificate și cu 79% a victimelor copii, drept urmare a măsurilor și restricțiilor impuse în vederea prevenirii și reducerii riscului de infectare cu COVID-19, fapt ce a generat un șir de dificultăți și impedimente în lupta cu acest fenomen periculos. 
• 2021: 357 victime, dintre care 335 persoane adulte (130 femei/204 bărbați) și 22 victime copii.
• 2022: 120 victime, dintre care 80 persoane adulte (53 bărbați/27 femei) și 40 de victime copii. Se atestă o descreștere a numărului de victime cu aproximativ 130%, care a fost determinată de câteva investigații de proporții în cadrul echipelor comune de investigații desfășurate de Secția specializată a Procuraturii Generale, în comun cu Centrul pentru combaterea traficului de persoane.

Rețelele de socializare, tot mai ademenitoare

În general, bărbații, femeile, fetele și băieții din Moldova sunt supuși formelor sexuale și nonsexuale de exploatare, în primul rând în afara țării, dar și în interiorul ei. În ultimii ani, forma predominantă a acestei infracțiuni a reprezentat traficul de ființe umane în scopul exploatării prin muncă, urmată de traficul în scopul exploatării sexuale. Multe victime provin din mediul rural și au un nivel scăzut de educație. 

Elena Botezatu

Directoare executivă la Centrul Internațional „La strada”

„Se observă o tendință în modul prin care se comit faptele de exploatare și abuz, inclusiv cele legate de exploatarea în câmpul muncii. În majoritatea cazurilor, recrutarea este realizată în mediul online, fie prin publicare unor anunțuri pe Facebook sau pe alte rețele de socializare, fie pe diferite platforme specializate, cum ar fi 999.md, care oferă opțiuni de angajare în câmpul muncii. Respectiv, riscurile derivă din faptul că persoanele deseori acceptă astfel de propuneri de muncă sau transmit documente personale fără a ști exact cui le expediază sau cărei companii”, punctează Elena Botezatu, directoare executivă, Centrul Internațional „La strada”.

De aceea, fii vigilent și nu cădea în plasa traficanților. Nu te încrede în promisiunile unui angajator/intermediar transmise verbal, prin mesaje telefonice sau prin intermediul altor aplicații/site-uri (Viber, WhatsApp, Facebook), contractul este cel care reglementează toate condițiile viitorului loc de muncă și asumarea acestora de către părți. Evită să semnezi un contract cu specificații neclare de genul: „și alte tipuri de activități” sau „toate activitățile, la cererea angajatorului”. Nu accepta prima ofertă de muncă găsită, chiar dacă ți se propune un salariu generos și ești tentat să pleci. Asigură-te că te-ai documentat suficient, că îți cunoaști drepturile și ai o ofertă legală.

„Pentru a nu nimeri într-o astfel de capcană, în primul rând, persoana trebuie să analizeze de unde vine propunerea de a fi angajat în câmpul muncii. Chiar dacă este o presupusă companie, trebuie să înțeleagă care, de fapt, este statutul ei, care e domeniul de activitate. Dacă vorbim despre angajarea la muncă peste hotare, e nevoie ca acea companie să aibă o licență. Deseori, în acest domeniu sunt implicate companii intermediare de recrutare, care, de fapt, oferă consultanță, mediere despre angajarea peste hotare, dar nu angajează direct”, spune Elena Botezatu.

Conform datelor oficiale ale Agenției Servicii Publice, în prezent, în țara noastră există 86 de agenţii private licențiate cu activitate legată de plasarea în câmpul muncii a cetățenilor în țară și/sau în străinătate. Anual, numărul persoanelor care aleg să lucreze peste hotare este în creștere. În 2022, puțin peste 7000 de lucrători din Republica Moldova au înregistrat la ANOFM contractele individuale de muncă, semnate cu angajatori din afara țării. 

Un contract legal de muncă peste hotare trebuie semnat acasă!

E bine ca fiecare persoană, aflată în căutarea unui loc de muncă în afara țării, să înțeleagă cât de important este să aibă un contract individual de muncă. Conform art. 45 din Codul Muncii, contractul individual de muncă este înţelegerea dintre salariat şi angajator, prin care salariatul se obligă să îndeplinească o muncă conform unei anumite profesii, să respecte regulamentul intern al unităţii, iar angajatorul se obligă să-i creeze condiţii corespunzătoare de muncă, precum şi să-i achite la timp şi integral salariul stabilit. Există anumite acțiuni de verificare și precauție în ceea ce privește contractele de muncă peste hotare, care, urmate corect, ar reduce riscurile unei migrații ilegale sau a exploatării prin muncă. Portalul informațional în domeniul migrației, migratiesigura.md, lansat de Centrul Internațional „La strada” la începutul anului 2015, prezintă mai multe recomandări, elaborate de specialiști, printre care: 

• Nu confunda contractul de mediere al firmelor de recrutare cu un contract individual de muncă! Multe agenții intermediare recurg la asemenea metodă de manipulare a persoane în căutarea unui loc de muncă peste hotare. Contractul de mediere se semnează între viitorul angajat peste hotare și agenția intermediară prin care firma se obligă să îți găsească un loc de muncă peste hotare.

• Contractul de muncă trebuie semnat pe teritoriul Republicii Moldova, înainte de plecare! Nimeni nu îți asigură semnarea unui contract de muncă atunci când ajungi în țara de destinație. Iată de ce angajatorul este obligat să îți expedieze/înmâneze contractul individual de muncă în original, înainte de a ieși din țară.

• Contractul de muncă trebuie să conțină clauze în limba maternă a angajatului sau în una dintre limbile străine pe care le cunoaște perfect. Dacă acest lucru nu este posibil, atunci asigură-te că, înainte de a-l semna, a fost tradus corect de un traducător în care ai încredere.

• Contractul de muncă pe care l-ai semnat cu angajatorul din străinătate trebuie să fie înregistrat la Agenția Națională de Ocupare a Forței de Muncă din Moldova. Iată de ce, angajatorul este obligat să expedieze un contract individual de muncă în original, înainte să ieși din țară. În baza contractului individual de muncă semnat în două exemplare de ambele părți, se face o programare personală sau cu suportul agenției intermediare la Ambasada sau Consulatul țării în care urmează să pleci pentru a obține o viză de muncă.

• Analizează contractul de muncă cu un jurist. Consultația unui jurist nu este atât de  costisitoare, însă te ajută să stabilești legalitatea contractului şi să detectezi eventuale pericole în conţinutul lui. La contract se mai anexează autorizaţia oficială, valabilă a angajatorului de peste hotare, eliberată de autoritatea de stat pentru protecţia muncii din ţara respectivă, care permite angajatorului să ofere locuri de muncă pentru cetăţeni străini (autorizaţie prezentată în limba română sau rusă, iar traducerea autentificată la notar). În contract şi autorizaţie vor fi indicate profesia, funcţia în care este angajat cetăţeanul Republicii Moldova.

Înainte de încheierea contractului individual de muncă, angajatul este obligat să fie supus unui examen medical, conform cerinţelor legislaţiei naţionale a ţării angajatoare.

„În cazurile de exploatare, de trafic de ființe umane care le-am înregistrat la Linia fierbinte pentru migrația sigură și anti-trafic, am depistat că nu atât contul de pe rețeaua de socializare și imaginea online a persoanei au influențat recrutarea și exploatarea prin muncă a acesteia, dar mai degrabă lipsa de informare și dorința persoanei de a se angaja cât mai rapid, astfel acceptând orice condiție, din motiv că nu are o altă modalitate de a se întreține, are nevoie urgent de o sursă de venit. Mulți pot să nu aibă conturi pe rețelele de socializare, foarte mulți sunt conectați la canale de Telegram, în care pot să primească oferte de muncă”, punctează Elena Botezatu, directoare executivă, Centrul Internațional „La strada”.

Cum te-ar putea ajuta Linia fierbinte pentru migrația sigură și anti-trafic?

Din anul 2001, în Moldova activează Linia fierbinte pentru migrație sigură și anti-trafic 0 800 77777, gestionată de Centrul Internațional „La Strada”, care poate fi apelată gratuit și confidențial, zilnic între orele 8:00 și 20:00. 

sursa: Centrul Internațional  „La strada”

Timp de mai bine de 20 ani de activitate, consilierii au preluat în total 219.585 apeluri, dintre care: 

• apeluri de prevenire -169732;
• apeluri legate de cazuri de trafic, persoane dispărute sau migranți aflați în dificultate și solicitări de diferite tipuri de asistență (apeluri SOS) - 7481; 
• apeluri de informare sau solicitări de colaborare -  3940;
• altele (solicitări de asistență socială, altele decât cele legate de trafic de persoane) -  12308. 

sursa: Centrul Internațional  „La strada”

În jur de 51% din totalul apelurilor vin din comunitățile rurale. Această situație se datorează faptului că, în zonele rurale, sunt mai puține oportunități de angajare decât în capitală sau în orașe. În ultimii 7 ani, cel puțin, procentul bărbaților care sună prevalează asupra numărului apelurilor din partea femeilor (89% de apeluri vin de la bărbați). 

Pentru Republica Moldova, în ultimii ani, se conturează clar o formă specifică a traficului de ființe umane, exploatarea prin muncă a cetățenilor, cu o creștere a numărului de victime în rândul bărbaților. Datele statistice arată tendințe îngrijorătoare în ceea ce privește nivelul de informare și de vigilență al cetățenilor Republicii Moldova aflați în căutare de locuri de muncă peste hotare. Tot mai răspândită este convingerea eronată a cetățenilor noștri că, odată liberalizat regimul de vize pentru Republica Moldova, angajarea în câmpul muncii în statele UE este posibilă și legală doar în baza pașaportului biometric. 

Munca în baza pașaportului biometric - ilegală!

Cetățenii Republicii Moldova pot călători fără vize în țările europene membre ale spațiului Schengen în baza acordului de liberalizare a regimului de vize, care a intrat în vigoare în 28 aprilie 2014 şi permite călătoria fără vize pentru o perioadă de 90 de zile în decursul a 180 de zile cetăţenilor Republicii Moldova, deținători ai pașapoartelor biometrice. Dar, aceștia nu au dreptul la muncă, studii, reîntregirea familie sau alte scopuri care presupun șederea pe termen lung. În acest sens, este necesar a solicita în continuare vize naționale ale statelor UE, în baza cărora ulterior vor fi solicitate permise de ședere.

Deținerea doar a pașaportului biometric NU oferă dreptul la muncă. Pentru a lucra legal cu pașaport biometric este nevoie de viză de muncă, în baza căreia ulterior se solicită permisul de ședere. Viza este un document eliberat de un stat unei persoane, pentru a-i permite accesul pe teritoriul său și șederea pentru o anumită perioadă de timp, în diferite scopuri. Viza de muncă se eliberează persoanelor care doresc să lucreze în altă țară. Lucrul într-un stat străin fără viză de muncă contravine legislației muncii și este pedepsită.

Dar, cine „deschide” viza de muncă? Viza de muncă se obține la Ambasada statului în care intenționezi să pleci, care deservește cetățenii Republicii Moldova după ce preventiv s-a depus dosarul pentru viză. Lista actelor de care aveți nevoie pentru a depune dosarul la viză o găsiți pe site-ul oficial al Ambasadei statului în care urmează să lucrezi.

Concluzii

Cetățenii rămași fără locuri de muncă și surse de existență sunt ademeniți cu ușurință de traficanți, care promit condiții avantajoase. Dacă în anii trecuți cele mai multe victime ale traficului de persoane erau femei, exploatate de proxeneți, în ultimii ani rapoartele oficiale arată că bărbații sunt exploatați mai des, fiind înșelați la retribuții pentru muncile efectuate, obligați să cerșească ori implicați forțat în activități criminale. De remarcat că fiecare a treia victimă a traficului de persoane este copil. Republica Moldova rămâne a fi o țară de origine, iar forma predominantă de exploatare a victimelor traficului de ființe umane o constituie exploatare prin muncă. 

În septembrie anul trecut, Guvernul a aprobat noul Program pentru prevenirea și combaterea traficului de ființe umane pentru anii 2024-2028. Scopul acestuia este asigurarea continuității politicii naționale în domeniul traficului de ființe umane și implementarea ultimelor recomandări ale comitetelor internaționale. Programul derivă din prevederile documentelor de drept internațional în domeniul antitrafic, la care a aderat țara noastră.

Orice cetățean al Republicii Moldova care se află peste hotare, în cazul în care are nevoie de ajutor, trebuie să se adreseze la Ambasada Republicii Moldova din țara respectivă. De aceea, înainte de a pleca peste hotare, notează-ți numărul de telefon și adresa Ambasadei Republicii Moldova pentru ca ulterior, în caz de necesitate, să poți solicita ajutor. În situațiile excepționale, este nevoie de apelat la serviciul de urgență. Numărul Serviciului de Urgență din țara de destinație, de asemenea, trebuie să-l afli înainte de plecare.