Tot ce trebuie să știi despre concediile anuale

18-02-2021 Legea și Piața Muncii 127
...

Inițial, este necesar să accentuăm că, vorbind despre concediu, vorbim despre una dintre formele principale ale timpului de odihnă în cadrul raportului juridic de muncă. Prin timp de odihnă se înţelege durata de timp, consacrată legal, stabilită științific, necesară pentru recuperarea energiei fizice şi intelectuale cheltuite în procesul muncii şi pentru satisfacerea nevoilor sociale şi cultural-educative, durată în care salariatul nu prestează activitatea pe care trebuie să o efectueze în temeiul contractului individual de muncă.

Astfel, legislația muncii, în particular Codul Muncii, reglementează următoarele forme de concedii:

a) Concedii anuale;

b) Concedii sociale;

La rândul lor,  formele de concedii adnotate, se clasifică în mai multe tipuri. În continuare, vom exemplifica în mod punctual tipurile de concedii, durata lor și particularitățile de acordare.

a. CONCEDIILE ANUALE

În corespundere cu art. 112 din Codul Muncii „Dreptul la concediu de odihnă anual plătit este garantat pentru toţi salariaţii. Dreptul la concediu de odihnă anual nu poate fi obiectul vreunei cesiuni, renunţări sau limitări. Orice înţelegere prin care se renunţă, total sau parţial, la acest drept este nulă. Orice salariat care lucrează în baza unui contract individual de muncă beneficiază de dreptul la concediu de odihnă anual.

În continuare, vom aborda în mod punctual și succint tipurile de concedii de odihnă anuale.

  •  Concediul de odihnă anual de bază

Concediul de odihnă anual de bază reprezintă acea formă a timpului de odihnă prin care salariaților li se asigură în mod efectiv o perioadă liberă în cursul unui an calendaristic de cel puțin 28 de zile calendaristice în scopul refacerii forței de muncă și al oferirii posibilității acestora de a dispune de o perioadă de destindere, în care vor beneficia din partea angajatorului de o plată corespunzătoare (indemnizație de concediu).

Art. 113 din Codul Muncii reglementează durata concediului de odihnă anual, stabilind că tuturor salariaţilor li se acordă anual un concediu de odihnă plătit, cu o durată minimă de 28 de zile calendaristice, cu excepţia zilelor de sărbătoare nelucrătoare. Pentru salariaţii din unele ramuri ale economiei naţionale (învăţămînt, ocrotirea sănătăţii, serviciul public etc.), prin lege organică, se poate stabili o altă durată a concediului de odihnă anual (calculată în zile calendaristice).”

Astfel, concediul de odihnă anual de bază în nici un caz nu poate fi mai mic de 28 de zile calendaristice pentru un an de muncă. Pentru unele categorii de persoane care prestează munca în cadrul altor forme ale raporturilor juridice de muncă, durata concediului de odihnă anual de bază poate fi de o altă durată.

Orice salariat care lucrează în temeiul unui contract individual de muncă beneficiază de dreptul la concediu de odihnă anual. În temeiul unor reglementări speciale, de acest drept beneficiază și alte categorii de persoane care prestează munca în cadrul altor forme ale raporturilor juridice de muncă (de ex. judecătorii, în conformitate cu art. 29 din Legea cu privire la statutul judecătorului nr. 544 din 20.07.1995 – 30 de zile calendaristice; procurorii, în conformitate cu art. 61 din Legea cu privire la procuratură nr. 3 din 25.02.2016 – 35 de zile calendaristice; persoanele cu funcție de demnitate publică în conformitate cu art. 15 din Legea cu privire la statutul persoanelor cu funcție de demnitate publică – 35 de zile calendaristice etc.).

Art. 115 din Codul Muncii reglementează modul de acordare a concediului de odihnă anual. Concediul de odihnă pentru primul an de muncă se acordă salariaților după expirarea a 6 luni de muncă la unitatea respectivă. Aceasta este regula generală privind vechimea minimă în muncă la unitate necesară pentru acordarea primului concediu de odihnă anual.

Totuși, această normă are un caracter dispozitiv (permisiv). Același articol în alin. (21) statuează că acordarea concediului de odihnă pentru primul an de muncă  se poate face şi înainte de expirarea a 6 luni de muncă la unitate.

Înainte de expirarea a 6 luni de muncă la unitate, concediul de odihnă pentru primul an de muncă se acordă, în baza unei cereri scrise, următoarelor categorii de salariaţi:

a) femeilor – înainte de concediul de maternitate sau imediat după el;

b) salariaţilor în vârstă de până la 18 ani;

c) altor salariaţi, conform legislaţiei în vigoare. Salariaţilor transferaţi dintr-o unitate în alta concediul de odihnă anual li se poate acorda şi înainte de expirarea a 6 luni de muncă după transfer.

Concediul de odihnă anual pentru următorii ani de muncă poate fi acordat salariatului, în baza unei cereri scrise, în orice timp al anului, conform programării stabilite. Concediul de odihnă anual poate fi acordat integral sau, în baza unei cereri scrise a salariatului, poate fi divizat în părţi, una dintre care va avea o durată de cel puţin 14 zile calendaristice.

În conformitate cu art. 115 alin. (6) din Codul Muncii, concediul de odihnă anual se acordă salariatului în temeiul ordinului (dispoziţiei, deciziei, hotărârii) emis de angajator.

Pentru acordarea concediului de odihnă anual de bază, acesta inițial urmează a fi programat în comun de către salariat și angajator.

Art. 116 din Codul Muncii prevede programarea concediilor de odihnă anuale. Astfel, programarea concediilor de odihnă anuale pentru anul următor se face de angajator, de comun acord cu reprezentanţii salariaţilor, cu cel puţin 2 săptămîni înainte de sfîrşitul fiecărui an calendaristic. La programarea concediilor de odihnă anuale se ţine cont atât de dorinţa salariaţilor, cât şi de necesitatea asigurării bunei funcţionări a unităţii. Salariaţilor ale căror soţii se află în concediu de maternitate li se acordă, în baza unei cereri scrise, concediul de odihnă anual concomitent cu concediul soţiilor. Salariaţilor în vîrstă de pînă la 18 ani, părinţilor care au 2 şi mai mulţi copii în vârstă de până la 16 ani sau un copil cu dizabilităţi şi părinţilor singuri care au un copil în vârstă de pînă la 16 ani, concediile de odihnă anuale li se acordă în perioada de vară sau, în baza unei cereri scrise, în orice altă perioadă a anului. Programarea concediilor de odihnă anuale este obligatorie atât pentru angajator, cât şi pentru salariat. Salariatul trebuie să fie prevenit, în formă scrisă, despre data începerii concediului cu cel puţin 2 săptămâni înainte.

În conformitate cu art. 118 alin. (1) din Codul Muncii, concediul de odihnă se acordă anual conform programării prevăzute la art. 116. Angajatorul are obligaţia de a lua măsurile necesare pentru ca salariaţii să folosească concediile de odihnă în fiecare an calendaristic.

În același context, este necesar să ne referim și la concediul de odihnă anual al salariaţilor care prestează muncă prin cumul, reglementat de art. 272 din Codul Muncii. Astfel, salariaţii care prestează muncă prin cumul beneficiază de un concediu de odihnă anual, plătit conform funcţiei sau specialităţii cumulate, care se acordă concomitent cu concediul de odihnă anual de la locul de muncă de bază. Concediul pentru munca prin cumul se acordă conform duratei stabilite pentru funcţia sau specialitatea respectivă la unitate, indiferent de durata concediului la locul de muncă de bază. Salariatul beneficiază de un concediu suplimentar neplătit în cazul în care durata concediului la locul de muncă prin cumul şi la locul de muncă de bază diferă. Plata indemnizaţiei de concediu sau a compensaţiei pentru concediul nefolosit se efectuează pornindu-se de la salariul mediu pentru funcţia sau specialitatea cumulată, determinat în modul stabilit de Guvern.

Suplimentar, Codul Muncii reglementează și specificul concediului de odihnă al cadrelor didactice ale instituţiilor de învăţământ, cadrelor ştiinţifice din instituţiile de învăţământ de toate nivelurile, cadrelor ştiinţifice din organizaţiile din sfera ştiinţei şi inovării, indiferent de tipul de proprietate şi forma juridică de organizare precum și al cadrelor didactice auxiliare şi al personalului administrativ din învăţământ şi din sfera ştiinţei şi inovării. Art. 299 din Codul Muncii reglementează concediul de odihnă anual prelungit.

Astfel, cadrele didactice ale instituţiilor de învăţământ beneficiază anual, la sfârşitul anului şcolar, de un concediu de odihnă plătit cu durata de:

  • 62 de zile calendaristice – pentru cadrele didactice din instituţiile de învăţământ superior, din colegii, licee, gimnazii şi şcoli de cultură generală de toate tipurile;
  • 42 de zile calendaristice – pentru cadrele didactice din instituţiile preşcolare de toate tipurile;
  • 28 de zile calendaristice – pentru cadrele didactice din instituţiile extraşcolare şi din şcolile sportive pentru copii.

Cadrelor ştiinţifice din instituţiile de învăţământ de toate nivelurile li se acordă un concediu de odihnă anual plătit cu durata de 62 de zile calendaristice.

Cadrele ştiinţifice din organizaţiile din sfera ştiinţei şi inovării, indiferent de tipul de proprietate şi forma juridică de organizare, beneficiază anual de un concediu de odihnă plătit cu durata de:

  • 42 de zile calendaristice - pentru cadrele ştiinţifice сu grad ştiinţific de doctor habilitat;
  • 36 de zile calendaristice - pentru cadrele ştiinţifice сu grad ştiinţific de doctor;
  • 30 de zile calendaristice - pentru cadrele ştiinţifice fără grad ştiinţific.

Iar cadrele didactice auxiliare şi personalul administrativ din învăţământ şi din sfera ştiinţei şi inovării beneficiază de un concediu de odihnă anual plătit cu durata de 28 de zile calendaristice.

Cadrele didactice şi cadrele din organizaţiile din sfera ştiinţei şi inovării mai beneficiază și de un concediu de lungă durată, regimul căruia este stabilit în art. 300 din Codul Muncii. Cadrelor didactice din instituţiile de învăţământ li se acordă, nu mai rar decât o dată la 10 ani de activitate pedagogică, un concediu cu durata de până la un an, în modul şi în condiţiile, inclusiv cele de plată, stabilite de fondatorul şi/sau statutul instituţiei respective.

Cadrelor ştiinţifice din organizaţiile din sfera ştiinţei şi inovării li se acordă, în modul şi în condiţiile stabilite de statutul organizaţiei respective:

  • un concediu plătit cu durata de până la 6 luni, nu mai rar decât o dată la 10 ani de activitate ştiinţifică, pentru finalizarea unor tratate, studii incluse în programele de cercetare ale organizaţiilor din sfera ştiinţei şi inovării, cu aprobarea consiliului ştiinţific al organizaţiei;
  • un concediu plătit cu durata de până la un an, o singură dată, pentru redactarea tezei de doctor habilitat, cu aprobarea consiliului ştiinţific al organizaţiei.

 

  • Concediul de odihnă anual suplimentar

Acest tip de concediu își găsește fundamentul juridic fie în condițiile de muncă ale salariaților, fie în statutul juridic special al anumitor categorii de salariați.

Art. 121 din Codul Muncii reglementează concediile de odihnă anuale suplimentare.

Astfel, salariaţii care lucrează în condiţii vătămătoare, persoanele cu dizabilităţi de vedere severe şi tinerii în vîrstă de pînă la 18 ani beneficiază de un concediu de odihnă anual suplimentar plătit cu durata de cel puţin 4 zile calendaristice.

Pentru salariaţii care lucrează în condiţii vătămătoare, durata concretă a concediului de odihnă anual suplimentar plătit este stabilită prin contractul colectiv de muncă, în baza nomenclatorului respectiv aprobat de Guvern. Astfel, profesiile cu condiţii de muncă vătămătoare sunt stabilite în Nomenclatorul profesiilor şi funcţiilor cu condiţii de muncă vătămătoare, practicarea cărora acordă dreptul la concediu de odihnă anual suplimentar plătit şi durata zilei de muncă redusă a personalului medico-sanitar aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 1223 din 09.11.2004.

Cu titlu de exemplu menționăm: 1) în Unităţile de Asistență Medicală Urgentă - medicii de urgenţă, indiferent de denumirea funcţiei, Şefii de staţie, substaţie, secţie, subdiviziune beneficiază de un concediu de odihnă anual suplimentar de 11 zile calendaristice; 2) Activitatea cu substanţe radioactive si cu surse de radiaţii ionizante - Salariaţii, ocupaţi nemijlocit la instalaţiile pentru gama-defectoscopie: a) la instalaţiile portative (beneficiază de un concediu de odihnă anual suplimentar de 11 zile calendaristice); b) la instalaţiile fixe (beneficiază de un concediu de odihnă anual suplimentar de 7 zile calendaristice).

În legislația în vigoare identificăm și categorii de salariați care beneficiază de concediu de odihnă suplimentar, cum ar fi participanții la lichidarea urmărilor avariei de la C.A.E. Cernobâl. Conform art. 7 pct. 14 din Legea nr. 909 din 30.01.1992 privind protecţia socială a cetăţenilor care au avut de suferit de pe urma catastrofei de la Cernobîl, „persoanele care s-au îmbolnăvit şi au suferit de boală actinică cauzată de avaria de la C.A.E. Cernobîl, precum şi persoanele cu dizabilităţi a căror dizabilitate e în legătură cauzală cu catastrofa de la Cernobîl au dreptul de a beneficia de concediu anual în perioada ce le convine, precum şi a primi un concediu adăugător de 14 zile calendaristice cu păstrarea salariului.”

Salariaţilor din unele ramuri ale economiei naţionale (industrie, transporturi, construcţii etc.) li se acordă concedii de odihnă anuale suplimentare plătite pentru vechime în muncă în unitate şi pentru munca în schimburi, conform legislaţiei în vigoare.

Unuia dintre părinţii care au 2 şi mai mulţi copii în vârstă de până la 14 ani (sau un copil cu dizabilităţi) li se acordă, în baza unei cereri scrise, un concediu de odihnă anual suplimentar plătit cu durata de 4 zile calendaristice.

În convenţiile colective, în contractele colective sau în cele individuale de muncă pot fi prevăzute şi alte categorii de salariaţi cărora li se acordă concedii de odihnă anuale suplimentare plătite, precum şi alte durate (mai mari) ale concediilor decât cele specificate în acest articol.

La 09.04.2004 a fost adoptată Convenţia colectivă (nivel naţional) nr. 2. Conform art. 9 din această Convenție, în temeiul alin. (5)  art. 121 al Codului muncii, personalului de conducere şi de specialitate a cărui muncă implică eforturi psiho–emoţionale sporite, i se poate acorda un concediu suplimentar plătit cu durata de până la 7 zile calendaristice. Condițiile de acordare a concediului suplimentar se stabilesc în contractul colectiv sau individual de muncă.

În conformitate cu art. 11 din aceeași Convenție, la prezentarea actelor respective, salariaţii beneficiază de concediu suplimentar plătit pe motive familiale, exprimat în zile lucrătoare,  în următoarele cazuri: căsătoria salariatului - 3 zile; căsătoria copilului salariatului - 1 zi; înfierea copilului - 1 zi; decesul părinţilor, socrilor, soţului (soţiei), copilului - 3 zile; decesul fratelui/surorii; bunicului/bunicii – 1 zi; părinţilor care au copii în clasele I şi II - 1 zi la începutul anului şcolar şi 1 zi la sfîrşitul anului şcolar; încorporarea în rândurile Armatei Naţionale a membrului familiei – 1 zi. Concediul menţionat se acordă strict în timpul survenirii evenimentului şi nu poate fi transferat în altă perioadă.

De asemenea, Codul Muncii prevede și acordarea concediilor suplimentare pentru salariații care îmbină munca cu studiile în instituţiile de învăţământ superior şi mediu de specialitate, în cadrul programelor de doctorat și postdoctorat, în instituţiile de învăţământ secundar general (art. 178 – 182).

Conform art. 121 alin. (6) din Codul Muncii, concediile de odihnă anuale suplimentare se alipesc la concediul de odihnă anual de bază.

  •  Concediul neplătit

Din motive familiale şi din alte motive întemeiate, salariatului îi poate fi acordat și un concediu neplătit.

Astfel, conform art. 120 din Codul Muncii, din motive familiale şi din alte motive întemeiate, în baza unei cereri scrise, salariatului i se poate acorda, cu consimţământul angajatorului, un concediu neplătit cu o durată de până la 120 de zile calendaristice, în care scop se emite un ordin (dispoziţie, decizie, hotărâre).

În situațiile enunțate mai sus din alin. (1) al acestui articol, concediul neplătit se acordă în baza unui acord mutual dintre anagajator și salariat.

Totodată, unuia dintre părinţii care au 2 şi mai mulţi copii în vârstă de până la 14 ani (sau un copil cu dizabilităţi), părinţilor singuri necăsătoriţi care au un copil de aceeaşi vârstă li se acordă anual, în baza unei cereri scrise, un concediu neplătit cu o durată de cel puţin 14 zile calendaristice. Acest concediu poate fi alipit la concediul de odihnă anual sau poate fi folosit aparte (în întregime sau divizat) în perioadele stabilite de comun acord cu angajatorul.

Citește și  Care sunt concediile sociale și ce trebuie să știi dacă ești angajat oficial