Ghid complet despre concediile suplimentare: căror angajați li se acordă și în ce condiții

Dacă nu știai, e timpul să afli că pe lângă concediul de odihnă anual, poți beneficia și de concedii suplimentare, care pot fi atât plătite, cât și neachitate, în dependență de situație. Aceste reglementări sunt prevăzute de Codul Muncii, dar și de alte acte normative. În acest articol îți explicăm toate detaliile, pentru că suntem convinși că un salariat informat este un angajat puternic.

Tipurile de concedii

Pentru început, ne-am gândit să trecem în revistă, pe scurt, tipurile de concedii de care poți beneficia în calitate de salariat. Codul Muncii reglementează două tipuri generale de concedii: 

• anuale
• sociale

Acestea, la rândul lor, sunt împărțite în alte subtipuri. Așadar, concediile anuale pot fi:

• concediul de odihnă anual

Orice angajat care lucrează în baza unui contract individual de muncă beneficiază de dreptul la concediu de odihnă anual. Tuturor salariaţilor li se acordă anual un concediu de odihnă plătit, cu o durată minimă de 28 de zile calendaristice, cu excepţia zilelor de sărbătoare nelucrătoare. Pentru angajații din unele ramuri ale economiei naţionale (învăţămînt, ocrotirea sănătăţii, serviciul public), prin lege organică, se poate stabili o altă durată a concediului de odihnă anual, calculată în zile calendaristice.

• concediul neplătit

Din motive familiale şi din altele motive întemeiate, în baza unei cereri scrise, salariatului i se poate acorda, cu consimțământul angajatorului, un concediu neplătit cu o durată de până la 120 de zile calendaristice, iar în acest scop se emite un ordin (dispoziţie, decizie, hotărâre).

Unuia dintre părinţii care are doi şi mai mulţi copii de până la 14 ani (sau un copil cu dizabilităţi), părinţilor singuri necăsătoriţi care au un copil de aceeaşi vârstă li se va acorda la solicitare lor anual, în baza unei cereri scrise, un concediu neplătit cu o durată de cel puţin 14 zile calendaristice. Acest concediu poate fi alipit la concediul de odihnă anual sau poate fi folosit aparte (în întregime sau divizat) în perioadele stabilite de comun acord cu angajatorul.

• concediul de odihnă anual suplimentar

Aici nu vom intra în detalii pentru că vom dezvolta subiectul mai detaliat, în acest articol. 

Din concediile sociale fac parte:

•  concediul medical

Concediul medical plătit se acordă tuturor salariaţilor şi ucenicilor în baza certificatului medical eliberat potrivit legislaţiei în vigoare. Modul de stabilire, calculare şi achitare a indemnizaţiilor în legătură cu concediul medical este prevăzut de lege.

• concediul de maternitate și concediul parţial plătit pentru îngrijirea copilului

Femeilor salariate şi ucenicilor, precum şi soţiilor aflate la întreţinerea salariaţilor, li se acordă un concediu de maternitate ce include concediul prenatal cu o durată de 70 de zile calendaristice (în cazul sarcinilor cu 3 şi mai mulţi feţi – 112 zile calendaristice) şi concediul postnatal cu o durată de 56 de zile calendaristice (în cazul naşterilor complicate sau naşterii a doi sau mai mulţi copii – 70 de zile calendaristice). Pentru această perioadă sunt acordate indemnizaţii din bugetul asigurărilor sociale de stat calculate conform prevederilor legislației în vigoare.

După expirarea concediului de maternitate, persoanelor asigurate li se acordă, în baza unei cereri scrise, concediu parțial plătit pentru îngrijirea copilului până la vârsta de 3 ani,  cu achitarea indemnizației din bugetul asigurărilor sociale de stat. Acest tip de concediu se acordă, opțional, unuia dintre părinți sau bunici, unei alte rude care se ocupă nemijlocit de îngrijirea copilului, precum și tutorelui. 

Concediul parţial plătit pentru îngrijirea copilului poate fi folosit de ambii părinţi alternativ, în fracţiuni, conform disponibilităţii fiecăruia, cu condiţia să nu se suprapună. Acest concediu se include în vechimea în muncă, inclusiv în vechimea în muncă specială şi în stagiul de cotizare.

• concediul paternal

Recent ți-am vorbit despre acest tip de concediu într-un articol amplu, dar îți reamintim că tatăl copilului nou-născut beneficiază de dreptul la un concediu paternal de 14 zile calendaristice, care se acordă în baza unei cereri scrise, în primele 12 luni de la naşterea copilului. În caz de coincidență totală sau parțială a concediului paternal cu concediul medical, în baza unei cereri scrise a salariatului, concediul paternal nefolosit integral ori parțial se prelungește. Pe perioada concediului paternal, salariatul beneficiază de o indemnizație paternală care nu poate fi mai mică decât venitul mediu lunar asigurat pentru perioada respectivă și care este achitată din bugetul asigurărilor sociale de stat.

• concediul suplimentar neplătit pentru îngrijirea copilului cu vârsta de la 3 la 4 ani

Și acest aspect îl vom desfășura mai detaliat, în acest articol. 

• concediul pentru salariaţii care au adoptat nou-născuţi sau i-au luat sub tutelă

Salariatului care a adoptat un copil nou-născut nemijlocit din maternitate sau l-a luat sub tutelă i se acordă un concediu plătit pe o perioadă ce începe din ziua adopţiei (luării sub tutelă) şi până la expirarea a 56 de zile calendaristice din ziua naşterii copilului (în caz de adopţie a doi sau mai mulţi copii concomitent – 70 de zile calendaristice) şi, în baza unei cereri scrise, un concediu parţial plătit pentru îngrijirea copilului până la vârsta de 3 ani. Indemnizaţiile se plătesc din bugetul asigurărilor sociale de stat.

Ce prevede concediul de odihnă anual suplimentar?

După ce ți-am prezentat toate tipurile de concedii de care poți beneficia în Republica Moldova, potrivit Codului Muncii, în continuare ne vom axa doar pe concediul de odihnă anual suplimentar. Potrivit art. 121 din Codul Muncii, beneficiază de un con­cediu de odihnă anual suplimentar plătit cu durata de cel puțin patru zile calendaristice:

• salariații care lucrează în condiţii vătămătoare;
• persoanele cu dizabilităţi de vedere severe; 
• tinerii de până la 18 ani; 
• unul dintre părinţii care are doi şi mai mulţi copii de până la 14 ani (sau un copil cu dizabilităţi), în baza unei cereri scrise.

Angajaților din unele ramuri ale economiei naţionale (industrie, transporturi, construcţii) li se acordă concedii de odihnă anuale suplimentare plătite pentru vechime în muncă în unitate şi pentru munca în schimburi, conform legislaţiei în vigoare. În convenţiile colective, în contractele colective sau în cele individuale de muncă pot fi prevăzute şi alte categorii de salariaţi cărora li se acordă concedii de odihnă anuale suplimentare plătite, precum şi alte durate (mai mari) decât cele specificate. 

Convenția colectivă nr. 2/2004 „Timpul de muncă și timpul de odihnă” prevede la art. 9 că personalului de conducere şi de specialitate, a cărui muncă implică eforturi psiho-emoţionale sporite, i se poate acorda un concediu suplimentar plătit cu durata de până la 7 zile calendaristice. Condiţiile de acordare a concediului suplimentar se stabilesc în contractul colectiv sau individual de muncă. Concediile de odihnă anuale suplimentare se alipesc la concediul de odihnă anual de bază.

Pentru cei care lucrează în condiţii vătămătoare, durata concretă a concediului de odihnă anual suplimentar plătit este stabilită prin contractul colectiv de muncă, în baza nomenclatorului aprobat de Guvern.

Concediu suplimentar plătit din motive familiale

Convenția colectivă nr. 2/2004 „Timpul de muncă și timpul de odihnă” prevede că la prezentarea actelor necesare, salariaţii beneficiază de concediu suplimentar plătit pe motive familiale, exprimat în zile lucrătoare,  în următoarele cazuri:

• Căsătoria salariatului – trei zile;
• Înfierea copilului – o zi;
• Decesul părinților, socrilor, soțului (soției), copilului – trei zile;
• Decesul fratelui/surorii, bunicului/bunicii – o zi;
• Părinților care au copii în clasele I și II – o  zi la începutul anului școlar și o zi la sfârșitul anului școlar;
• Încorporarea în rândurile Armatei Naționale a membrului familiei – o zi.

Concediul menţionat se acordă strict în timpul survenirii evenimentului şi nu poate fi transferat în altă perioadă.

Concedii anuale suplimentare pentru personalul medico-sanitar

Prin Hotărârea Guvernului nr. 1223/ 2004 a fost aprobat Nomenclatorul profesiilor și al funcțiilor cu condiții de muncă vătămătoare, activitatea cărora acordă dreptul la concediu de odihnă anual suplimentar plătit şi durata zilei de muncă redusă a personalului medico-sanitar. În total, această listă include 215 profesii.

Astfel, conform acestei Hotărâri de Guvern, medicii superiori de gardă și felcerii, asistenţii medicali, infirmierii echipelor mobile ale staţiilor şi serviciilor de urgenţă din cadrul unităţilor de Asistență Medicală Urgentă beneficiază de un concediu anual suplimentar plătit de 11 zile.  Medicilor, felcerilor, asistenţilor medicali, infirmierilor și  șoferilor echipelor specializate de psihiatrie din cadrul aceleiași unități li se acordă un concediu suplimentar plătit de 18 zile în fiecare an. 

Spre exemplu, doctorii, inclusiv medicii conducători ai secţiei, cabinetului, (în afară de medicul laborant) și personalul medical mediu (în afară de laborant şi statistician medical) şi inferior din instituțiile profilactorii de tratament prin muncă pentru persoanele care suferă de alcoolism cronic şi narcomanie au parte de 18 zile de concediu anual suplimentar, iar laborantul, inclusiv medicul laborant -  de 11 zile suplimentare plătite de concediu anual.

Concedii suplimentare anuale li se achită și specialiștilor care activează cu substanţe radioactive și cu surse de radiaţii ionizante. Potrivit documentului, salariaţii încadrați nemijlocit la instalaţiile pentru gama-defectoscopie beneficiază de 11 zile suplimentare de concediu anual, dacă lucrează la instalaţiile portative, și 7 zile suplimentare calendaristice, dacă activează la instalațiile fixe. Angajații responsabili nemijlocit de aplicarea gamaterapiei şi iradierea gama în scop experimental primesc:

• 11 zile calendaristice suplimentare de concediu anual, dacă activează în saloanele pentru tratarea pacienţilor cu substanţe radioactive aplicabile;
• 11 zile suplimentare de concediu anual, dacă operează cu instalaţii gama;
• 14 zile suplimentare de concediu anual, dacă activează cu substanţe gama în cabinetele şi laboratoarele pentru radio manipulări. 

Întrucât activitatea cu substanţele radioactive și cu sursele de radiaţii ionizante presupune mai mulți termeni tehnici și medicali, nu vom intra în alte detalii, dar te îndemnăm să consulți Hotărârea de Guvern nr. 1223/ 2004, dacă te interesează un anumit aspect sau dacă ți-am trezit curiozitatea.

Acum, vrem să vorbim despre cele mai multe zile de concediu alocate anual suplimentar în sectorul medico-sanitar. De ele beneficiază unii dintre angajații instituțiilor antiseptice, cum ar fi stațiile, detașamentele, secțiile, laboratoarele. Astfel, de 21 de zile suplimentare de concediu anual plătit au parte medicii veterinari, medicii, zoologii, entomologii, conducătorii acestor instituții și adjuncții lor, șefii laboratorului, ai secţiei (secţiunii), colaboratorii științifici și conducătorii tehnici care activează în aceste unități.

Garanţii şi compensaţii pentru salariaţii care îmbină munca cu studiile 

Potrivit Codului Muncii, salariaților trimiși de către angajator la programe de studii acreditate în condițiile legii în cadrul învățământului profesional tehnic, superior de licență sau superior de master cu frecvență redusă li se stabilește durata redusă a timpului de muncă, li se acordă concedii suplimentare, cu menținerea integrală sau parțială a salariului mediu și alte înlesniri, în modul stabilit de Guvern.

Angajaților care, din proprie inițiativă, s-au înmatriculat la programe de studii  acreditate în condițiile legii în învățământul profesional tehnic, superior de licență sau superior de master cu frecvență redusă li se acordă anumite garanții și compensații în modul prevăzut de contractul colectiv sau de cel individual de muncă. În contractul colectiv de muncă, în alt act normativ la nivel de unitate şi în convenţiile colective, pentru salariaţi pot fi prevăzute și alte înlesniri suplimentare din contul mijloacelor unităţii.

Potrivit Hotărârii Gu­vernului nr. 435/2007, care prevede Regulamentul cu privire la acordarea unor garanţii şi compensaţii salariaţilor care îmbină munca cu studiile, pentru angajații din învățământul superior (ciclul I – de licență și ciclul II – de master) se stabileşte durata redusă a timpului de muncă de 35 ore pe săptămână.

Totodată, salariaţilor care îşi fac studiile în instituţiile de învăţământ superior (ciclul I – de licență și ciclul II – de master) li se acordă concedii suplimentare plătite și li se menține 75 % din salariul mediu la locul de muncă de bază:

• pentru sesiunea de reper, executarea lucrărilor de laborator şi susţinerea colocviilor şi examenelor – până la 30 de zile calendaristice anual;
• în perioada susţinerii examenelor de licenţă sau examenelor de absolvire – până la 30 de zile calendaristice;
• pentru elaborarea şi susţinerea proiectului (tezei) de licenţă, tezei de master sau lucrării (proiectului) de diplomă – până la 90 de zile calendaristice.

Totodată, angajații care îmbină munca cu studiile în instituţiile de învăţământ profesional tehnic beneficiază anual de un concediu suplimentar, cu o durată de până la 35 de zile calendaristice, pentru a se pregăti  şi a susţine colocviile, examenele și li se păstrează 75 % din salariul mediu la locul de muncă de bază.

Pentru persoanele care îşi fac studiile în instituțiile liceale cu frecvență redusă, în timpul anului de studii, săptămâna de muncă se reduce cu o zi. În timpul anului de studii, persoanele sunt eliberate de la muncă pentru o perioadă de cel mult 36 zile de muncă sau pentru numărul de ore de muncă corespunzător acestor zile. Pentru timpul eliberării de la muncă, persoanelor li se plăteşte 50 la sută din salariul mediu.

Dacă persoanele care îşi fac studiile în instituțiile liceale cu frecvență redusă nu pot folosi regulat zile libere din cauza condiţiilor de producţie (caracterul sezonier sau mobil al muncii), administraţia unităţii are dreptul să le ofere solicitanţilor zilele libere acumulate în altă perioadă a anului, cu o intensitate mai mică a procesului de producţie, respectându-se prevederile Regulamentului. În timpul anului de studii, la cererea salariaţilor care îşi fac studiile în instituțiile liceale cu frecvență redusă, administraţia unităţii le poate oferi suplimentar, fără a aduce prejudicii activităţii de producţie, una sau două zile libere săptămânal, fără menţinerea salariului.

În perioada susţinerii examenelor de absolvire, salariaţii care îşi fac studiile în instituțiile liceale cu frecvență redusă beneficiază de un concediu suplimentar, cu o durată de până la 30 de zile calendaristice, cu păstrarea a 75 % din salariului mediu la locul de muncă de bază. Tot în această perioadă, salariaţii care învaţă în gimnazii, licee şi în şcolile medii de cultură generală beneficiază de cel mult 10 zile libere, cu păstrarea a 75 % din salariul mediu la locul de muncă de bază, din  contul reducerii  numărului total de zile libere. 

Persoanele care studiază în mod individual şi sunt admise la examenele de absolvire în instituțiile liceale cu frecvență redusă beneficiază de un concediu suplimentar, cu o durată de până la 30 de zile calendaristice, cu păstrarea a 75 % din salariul mediu la locul de muncă de bază.

Concedii suplimentare anuale pentru persoanele afectate de catastrofa de la Cernobâl

Legea nr. 909 din 30.01.1992 privind protecţia socială a cetăţenilor care au avut de suferit de pe urma catastrofei de la Cernobâl reglementează multiple înlesniri pentru victime, inclusiv acordarea concediilor suplimentare. Astfel, potrivit acestui document, de un concediu adăugător de 14 zile calendaristice cu păstrarea salariului pot beneficia:

• persoanele care s-au îmbolnăvit şi au suferit de boală actinică şi persoanele cu dizabilităţi;
• participanţii la lichidarea urmărilor avariei de la Cernobâl în zona de înstrăinare.

Donatorii de sânge pot beneficia de zile de concediu suplimentare plătite?

Răspunsul la această întrebare este DA, doar că în baza normelor legale. Acest aspect este reglementat de Codul Muncii, care presupune acordarea de garanții pentru acești salariați.

Potrivit legii, angajatorul este obligat să permită, fără nicio piedică, prezentarea donatorilor la instituţiile medicale în ziua donării sângelui sau a derivatelor de sânge pentru utilizarea lor în scop terapeutic, menținând donatorilor salariul mediu şi asigurându-i, în caz de necesitate, cu transport.

Salariaţilor donatori de sânge li se acordă, în ziua imediat următoare zilei de donare o zi liberă cu menţinerea salariului mediu. În caz de donare a sângelui sau a derivatelor de sânge în ziua premergătoare zilei (zilelor) de repaus, această zi liberă cu menţinerea salariului mediu urmează a fi acordată salariaţilor donatori imediat după ziua (zilele) de repaus.

În caz de donare a sângelui sau a derivatelor de sânge în timpul concediului de odihnă anual, în zilele de repaus sau în cele de sărbătoare nelucrătoare, angajatorul este obligat să acorde salariatului donator o altă zi liberă plătită care, cu acordul scris al acestuia, poate fi alipită la concediul de odihnă anual.

Persoanele care lucrează prin cumul pot beneficia de concediu suplimentar?

Desigur că DA, deoarece salariații care lucrează prin cumul beneficiază de aceleași drepturi și obligații ca și angajații de la locul de muncă de bază. Aici însă, trebuie să îți atragem atenția asupra unui detaliu legat de concediul de odihnă anual. Lucrătorii care prestează muncă prin cumul au parte de un concediu de odihnă anual, plătit conform funcţiei sau specialităţii cumulate, care se acordă concomitent cu concediul de odihnă anual de la locul de muncă de bază.

Concediul pentru munca prin cumul se acordă conform duratei stabilite pentru funcţia sau specialitatea respectivă la unitate, indiferent de durata concediului la locul de muncă de bază. Salariatul beneficiază de un concediu suplimentar neplătit în cazul în care durata concediului la locul de muncă prin cumul şi la locul de muncă de bază diferă.

Plata indemnizaţiei de concediu sau a compensaţiei pentru concediul nefolosit se efectuează pornindu-se de la salariul mediu pentru funcţia sau specialitatea cumulată, determinat în modul stabilit de Guvern.

În ce condiții se acordă concediul suplimentar neplătit pentru îngrijirea copilului cu vârsta de la 3 la 4 ani?

Conform Codului Muncii, pe lângă concediul de maternitate şi cel parţial plătit pentru îngrijirea copilului până la vârsta de 3 ani, unuia dintre părinți, bunici, rude care se ocupă nemijlocit de îngrijirea copilului, precum și tutorelui i se acordă, în baza unei cereri scrise, un concediu suplimentar neplătit pentru îngrijirea copilului cu vârsta de la 3 la 4 ani, cu menţinerea locului de muncă. În lipsa locului de muncă anterior, acestor persoane li se acordă unul echivalent. În baza unei cereri scrise, în timpul aflării în concediul suplimentar neplătit pentru îngrijirea copilului, femeia sau persoanele menţionate pot să lucreze în condiţiile timpului de muncă parţial sau la domiciliu. Perioada concediului suplimentar neplătit se include în vechimea în muncă, inclusiv în vechimea în muncă specială, dacă contractul individual de muncă nu a fost suspendat. 

Dar, potrivit legii, perioada concediului suplimentar neplătit nu se include în vechimea în muncă ce dă dreptul la următorul concediu de odihnă anual plătit, precum şi în stagiul de cotizare, potrivit legii. Salariatul poate reveni din concediul suplimentar neplătit pentru îngrijirea copilului înainte de termenul stabilit în cerere, anunțând despre acest lucru angajatorul, printr-o cerere scrisă, cu 15 zile lucrătoare înainte. Termenul respectiv poate fi redus prin acordul scris al părților.

Totodată, angajatului care a adoptat un copil nou-născut nemijlocit din maternitate sau l-a luat sub tutelă i se acordă, în baza unei cereri scrise, un concediu suplimentar neplătit pentru îngrijirea copilului cu vârsta de la 3 la 4 ani. Angajatului care intenționează să adopte un copil i se acordă, în baza unei cereri scrise, concediu neplătit pe durata încredințării copilului adoptabil, care nu va depăși 90 de zile calendaristice.

Concluzii

Întrucât am fost foarte expliciți până acum și ți-am oferit toate detaliile necesare, la concluzii îți spunem atât: în convențiile colective (nivel de ramură), în contractele colective sau în cele individuale de muncă pot fi prevăzute şi alte categorii de salariați cărora li se acordă conce­dii de odihnă anuale suplimentare plătite, precum şi durate mai mari ale acestora, în funcție de sursele financiare disponibile.