Telemunca: Ce trebuie să știi când lucrezi din Moldova pentru o altă țară?

Dorești să lucrezi de la distanță pentru o companie dintr-o țară străină? Sau poate te-ai bucura de libertatea de a călători sau de a munci din orice colț al lumii, continuând, în același timp, să avansezi în carieră? Grație tehnologiei, în prezent, cu un laptop și o conexiune foarte bună la internet, îți poți desfășura munca de oriunde din această lume. Există o mulțime de joburi care se desfășoară, în mare parte, online și care nu necesită deplasarea la biroul sau sediul firmei la care ești angajat. Această activitate este cunoscută drept telemuncă. Îți propunem să citești atent acest articol, în care găsești toate informațiile necesare privind reglementările legale și juridice, avantajele și dezavantajele telemuncii, dar și obligațiile telesalariaților. 

Cum este reglementată legal și juridic telemunca în Republica Moldova?

Pentru început, o să-ți explicăm ce este telemunca. Acest termen are cel puțin două echivalente în limba engleză: teleworking și telecommuting. Termenul de teleworking se întâlnește mai mult în spațiul european, pe când telecommuting-ul se utilizează mai des în Statele Unite ale Americii. Telemunca este o formă flexibilă de organizare a activității, salariatul îndeplinindu-și atribuțiile de serviciu prin utilizarea tehnologiilor informaționale.

Tatiana Macovei

Avocat, doctor în drept

„La general, telemunca reprezintă o formă de prestare a muncii, în cadrul căreia munca este prestată prin intermediul tehnologiilor informaționale, iar, ca regulă, aceasta nu se desfășoară la sediul angajatorului”, declară Tatiana Macovei, avocat, doctor în drept.

Teleworking-ul  este o procedură care poate fi efectuată cu normă întreagă sau cu jumătate de normă. Nu există un loc definit pentru a face telecommuting, așa că angajații pot lucra dintr-un loc de coworking, din  propriile lor case, din restaurante, din locuințe ale prietenilor sau rudelor, din biblioteci, etc. Singura cerință este să aibă o conexiune la internet.

În prezent, telemunca nu este reglementată expres în legislația muncii a Republicii Moldova. „Reieșind din utilizarea pe scară largă a acestui tip de prestare a muncii, considerăm necesar de a reglementa într-un capitol separat din Codul Muncii prestarea muncii prin intermediul telemuncii. Actualmente, contractul privind telemunca se încheie având la bază principiul libertății contractuale, aplicând prevederile generale din dreptul muncii”, declară Tatiana Macovei, avocat, doctor în drept.

Care este diferența între telemuncă și muncă  la distanță?

După cum am menționat deja, teleworking-ul nu este reglementat expres în legislația muncii a Republicii Moldova, însă în anul 2020, autoritățile au operat mai multe modificări la Codul Muncii și au introdus capitolul IX1 - munca la distanță. Astfel, potrivit art. 292 cu indicele 1 din Codul Muncii al Republicii Moldova, munca la distanță reprezintă forma de organizare a muncii în domeniile de activitate, prin care salariatul își îndeplinește atribuțiile specifice ocupației, funcției sau meseriei pe care o deține în alt loc decât cel organizat de angajator, folosind inclusiv mijloace din domeniul tehnologiei informaţiei şi comunicaţiilor. 

Reieșind din definiția legală, putem observa faptul că munca la distanță presupune un concept mult larg decât telemunca. Trăsătura comună a acestor două forme de prestare a muncii este că ambele se desfășoară în afara sediului angajatorului. Însă, deosebirea esențială este că telemunca, în mod obligatoriu, presupune utilizarea de către salariat a mijloacelor informatice pentru îndeplinirea obligațiilor, pe când în cadrul muncii la distanță aceasta nu implică în mod obligatoriu utilizarea tehnologiei informaţiei şi comunicaţiilor.

„Unul din cele mai comune locuri din care telesalariatul prestează telemunca este chiar domiciliul acestuia. Astfel, de cele mai multe ori, atât telesalariatul, cât și angajatul care lucrează de la distanță prestează munca de la propria locuință.  Însă, aceasta nu este o condiție obligatorie, iar prestarea muncii la domiciliu poate include o serie de diverse munci, spre deosebire de telemuncă, care utilizează exclusiv mijloacele informatice pentru prestarea muncii”, punctează Tatiana Macovei, avocat, doctor în drept.

Astfel, potrivit art. 290 al Codului Muncii, salariaţii care muncesc la domiciliu sunt considerate persoanele care au încheiat un contract individual de muncă în acest sens cu folosirea materialelor, instrumentelor şi mecanismelor puse la dispoziţie de angajator sau procurate din mijloace proprii.

„Din cele relatate, putem deduce faptul că munca la domiciliu se bucură de reglementare proprie în Codul Muncii al Republicii Moldova, spre deosebire de telemuncă, care nu are suport regulatoriu propriu la nivel de legislație națională”, precizează Tatiana Macovei.

Telesalariații se bucură de aceleași drepturi și garanții ca și angajații care lucrează la birou? 

Răspunsul la această întrebare este DA. Telesalariații se bucură de toate drepturile și garanțiile prevăzute de lege, de contractul colectiv de muncă, de contractul individual de muncă sau de alt act normativ la nivel de unitate aplicabil salariaților al căror loc de muncă este organizat de angajator. Astfel, este interzisă tratarea mai puțin favorabilă sau discriminatorie a telesalariaților în raport cu salariații care-și desfășoară activitatea la sediul companiei.

Dar, cum se perfectează contractele de muncă cu telesalariații?

Răspunsul la această întrebare ni-l oferă avocatul și doctorul în drept, Tatiana Macovei. Potrivit specialistei, „contractele individuale de muncă cu telesalariații se încheie similar tuturor angajaților, în baza acordului dintre părți și, de regulă, se semnează olograf. Însă, având în vedere, tendințele de digitalizare, contractul de muncă cu telesalariații poate fi încheiat prin schimbul de documente electronice cu utilizarea semnăturii electronice avansate calificate”.

Suplimentar clauzelor generale care se regăsesc în orice contract individual de muncă și care sunt prevăzute în art. 49 al Codului Muncii, în cazul telemuncii, în contractul individual de muncă trebuie să se regăsească reglementări privind: 

• condițiile de prestare a muncii prin telemuncă;
• programul și procedura prin care angajatorul are dreptul să verifice modul în care telesalariatul își îndeplinește obligațiile de muncă;
• modalitatea de pontare a timpului de muncă a telesalariatului;
• repartizarea cheltuielilor aferente prestării muncii prin telemuncă (uzura calculatorului, utilizarea internetului, utilizarea electricității etc);
• alte condiții care vor fi negociate de către angajator și telesalariat.

„Reieșind din specificul telemuncii, este imposibil prestarea acestui timp de muncă fără acces la internet. Astfel, părțile contractului individual de muncă vor decide cine și cum acoperă cheltuielile aferente asigurării telesalariatului cu internet, mai ales în condițiile în care ar fi nevoie de internet de mare viteză”, declară Tatiana Macovei. 

În plus, având în vedere specificul telemuncii, care presupune realizarea unor sarcini de serviciu prin intermediul mijloacelor informatice, sunt stabilite prevederi specifice privind responsabilitatea angajatorului de a lua măsurile necesare, în special cu privire la software-ul folosit, pentru protecția datelor folosite și procesate de salariat, precum și cu privire la comunicarea regulilor specifice și restricțiilor de care ar trebui să țină cont salariatul (de exemplu: restricții cu privire la rețelele de internet folosite sau cu privire la folosirea echipamentului pus la dispoziție).

Obligațiile telesalariatului

Obligațiile unui telesalariat sunt similare angajaților tipici și anume:

• să-şi îndeplinească conştiincios obligaţiile de muncă prevăzute de contractul individual de muncă;
• să îndeplinească normele de muncă stabilite;
• să respecte cerinţele regulamentului intern al unităţii şi să poarte în permanenţă asupra sa permisul nominal de acces la locul de muncă, acordat de angajator;
• să respecte disciplina muncii;
• să manifeste un comportament nediscriminatoriu în raport cu ceilalţi salariaţi şi cu angajatorul;
• să respecte dreptul la demnitate în muncă al celorlalţi salariaţi;
• să respecte cerinţele de securitate şi sănătate în muncă;
• să manifeste o atitudine gospodărească faţă de bunurile angajatorului şi ale altor salariaţi;
• să informeze de îndată angajatorul sau conducătorul nemijlocit despre orice situaţie care prezintă pericol pentru viaţa şi sănătatea oamenilor sau pentru integritatea patrimoniului angajatorului;
• să informeze de îndată angajatorul sau conducătorul nemijlocit despre imposibilitatea de a se prezenta la serviciu și să prezinte, în termen de 5 zile lucrătoare după reluarea activității de muncă, documentele care justifică absența;
• să achite contribuţiile de asigurări sociale de stat obligatorii şi primele de asigurare obligatorie de asistenţă medicală în modul stabilit;
• să îndeplinească alte obligaţii prevăzute de legislaţia în vigoare, de contractul colectiv de muncă şi de convenţiile colective.

„Având în vedere faptul că munca nu se desfășoară la sediul angajatorului, organizarea timpului de muncă de către telesalariat, de cele mai multe ori, rămâne a fi la discreția acestuia. De obicei, prestarea muncii se poate face în două regimuri: on-line și off-line. În cazul prestării muncii off-line, organizarea timpului de muncă rămâne, practic exclusiv, la discreția salariatului, spre deosebire de regimul on-line, când lucrătorul trebuie să fie conectat la rețelele informatice, iar angajatorul, alți salariați sau clienții au posibilitatea de a comunica instant cu el”, declară Tatiana Macovei. 

Din această perspectivă, dacă activitatea nu se desfășoară efectiv online, cu timpi care pot fi monitorizați de angajator, pontarea muncii la distanță rămâne o dilemă practică. Însă apreciem că telemunca va fi practicată doar unde preexistă o relație de încredere reciprocă între angajator și salariat și, în definitiv, unde angajatorul urmărește un rezultat definit al muncii salariatului, mai curând decât implicarea în activitate o anumită perioadă fixă de timp. Pe scurt, telemunca se asociază mai degrabă cu pragmatismul, decât cu formalismul, așa încât pontarea salariatului va fi o simplă chestiune secundară, necesară pentru formalizarea corectă a muncii la distanță. Nu doar obligațiile, dar și drepturile telesalariaților sunt similare angajaților tipici.

De ce ar trebui să țină cont un angajat din Moldova care lucrează pentru o altă țară?

Dacă un cetățean al Republicii Moldova practică telemunca pentru o companie stabilită în altă țară, atunci pentru aceste raporturi juridice de muncă li se va aplica legislația muncii a țării gazde a angajatorului. „Astfel, înainte de a încheia un contract de muncă cu un angajator străin, telesalariatul ar trebui să cunoască măcar în linii generale care sunt particularitățile de reglementare a muncii în statul respectiv, sub aspect de drepturi și obligații, asigurarea socială, medicală etc”, afirmă Tatiana Macovei, avocat, doctor în drept.

Totodată, potrivit specialistei, în cazul în care angajatorul este dintr-o altă țară, atunci raportul juridic de muncă va fi guvernat de legislația muncii a statului străin, legislația națională fiind inaplicabilă.

Așadar, când un angajat alege să muncească în alte țări decât cea de origine, trebuie să verifice regulile de imigrare în scop de muncă din aceste țări, care, în multe cazuri, diferă semnificativ față de cele cu scop turistic.

Dacă angajatul locuiește în Moldova și lucrează pentru o companie dintr-o țară străină, pentru care stat plătește impozite?

Vlaicu Vlad

Doctor în drept, conferențiar universitar, avocat

Vlaicu Vlad, doctor în drept, conferențiar universitar, avocat declară că rezidenții Republicii Moldova care practică telemunca (se află pe teritoriul Republicii Moldova, dar muncesc prin intermediul tehnologiilor informaționale la distanță, în favoarea unui angajator străin) se impozitează în conformitate cu art.13, 14, 15 din Codul Fiscal, cu aplicarea scutirii personale (art.33 Cod Fiscal), scutirii pentru soț/soție (art.34 Cod Fiscal) și scutirii pentru persoanele întreținute (art.35 Cod Fiscal).

Vlad Vlaicu spune că la impozitarea acestora se va lua în considerare Acordurile de evitare a dublei impuneri semnate de Republica Moldova cu alte state, regulile de bază în majoritatea acordurilor fiind două:

1. Dacă angajatorul străin la achitarea salariului îi reține impozitul pe venit, salariatul urmează până la data de 30 aprilie a anului următor să depună declarația pe venit la Serviciul Fiscal de Stat al Republicii Moldova, să aplice Acordul de evitare a dublei impuneri cu statul în care a obținut venitul, să facă calculele cât ar fi achitat impozitul dacă ar fi obținut venitul în Republica Moldova și dacă rezultatul este pozitiv, urmează să achite impozitul pe venit, iar dacă rezultatul e negativ, nu se achită impozitul pe venit.

„De ex. rezidentul X a obținut un venit anual de 100 000 lei practicând telemunca, angajatorul străin i-a reținut impozitul pe venit - 2000 lei, în Republica Moldova acesta urmând a efectua următoarele calcule 100 000 lei - 27 000 (scutirea personală) = 73 000 lei (venit impozabil). 73 000 lei * 12 % (cota impozitului pe venit) = 8760 lei. 8760 lei (impozitul pe venit ce l-ar fi achitat în Republica Moldova) - 2000 lei (impozitul pe venit achitat în alt stat) = 6760 lei, ce constituie impozitul pe venit spre achitare în bugetul Republicii Moldova”, precizează Vlaicu Vlad, doctor în drept, conferențiar universitar, avocat.

2. Dacă angajatorul de peste hotare nu a reținut impozitul din salariul angajatului, atunci salariatul urmează până la data de 30 aprilie a anului următor să depună declarația pe venit și să achite impozitul pe venit în Republica Moldova. „De ex. rezidentul X a obținut un venit anual de 100 000 lei practicând telemunca, angajatorul străin nu i-a reținut impozitul pe venit în alt stat. Calculele se vor face în felul următor: 100 000 lei - 27 000 (scutirea personală) = 73 000 lei (venit impozabil). 73 000 lei * 12 % (cota impozitului pe venit) = 8760 lei, impozitul pe venit spre achitare”, punctează Vlad Vlaicu.

Potrivit doctorului în drept, angajatul ce practică telemunca va achita impozitul în conformitate cu art.15 Codul Fiscal - 12 % din venit, cu deducerea scutirii personale conform art.33 Cod Fiscal în sumă de 27 000 lei anual. „În cazul în care salariatul este căsătorit cu o persoană care are grad de dizabilitate severă sau accentuată, a luptat în Transnistria sau Afganistan, etc. acesta suplimentar scutierii sale personale mai beneficiază și de o scutire în sumă de 19800 lei anual, conform art.34 Cod Fiscal. În cazul în care angajatul are persoane la întreținere, de ex. copii, fiecărui salariat i se acordă o scutire suplimentară de 9000 lei anual, conform art.35 Cod Fiscal”, mai adaugă Vlad Vlaicu.

Doctorul în drept mai spune că „la calcularea și achitarea impozitului pe venit, pentru veniturile din afara Republicii Moldova o atenție maximă urmează a se acorda Acordurilor cu privire la evitarea dublei impuneri cu statul în care a fost obținut venitul, Republica Moldova având semnate astfel de declarații cu Canada, Emiratele Arabe Unite, Federația Rusă, Georgia, Irlanda, Bosnia și Herțegovina, Marele Ducat de Luxemburg, Belgia, Spania, Marea Britanie, Regatul Ţărilor de Jos, Albania, Armenia, Austria, Azerbaidjan, Belarus, Bulgaria, Cehia, Cipru, Croaţia, Grecia, Elveția, Estonia, Germania, Finlanda, Italia, Kazahstan, Kîrgîzstan, Letonia, Lituania, Macedonia, Malta, Muntenegru, Polonia, China, Portugalia, Serbia, Slovacia, Slovenia, Tadjikistan, Turcia, Ungaria, Uzbekistan, România, Israel, Kuweit, Oman, Turkmenistan și Ucraina. Conținutul Acordurilor îl puteți găsi pe portalul Serviciului Fiscal de Stat”, subliniază Vlaicu Vlad, doctor în drept, conferențiar universitar, avocat.

Care sunt avantajele telemuncii?

În primul rând, telesalariatul poate lucra de acasă, dintr-un spațiu coworking sau chiar din vacanță. De asemenea, lucrătorul poate presta munca atât de pe teritoriul Republicii Moldova, cât și de peste hotarele ei. „Telesalariatul are mai multă flexibilitatea în ceea ce privește programul de lucru, în special în cazul în care munca este preponderent în regim off-line. Unele persoane sunt mult mai productive în condițiile în care își stabilesc programul de lucru în așa fel încât să fie un echilibru între muncă și timpul liber”, spune Tatiana Macovei. 

Telesalariații economisesc timpul petrecut în trafic, dar și cheltuielile legate de transport, în condițiile în care s-a majorat considerabil prețul combustibilului și s-a înregistrat o creștere a tarifelor la transportul public. Totodată, acești specialiști pot îmbina mai ușor viața profesională cu cea de familie, deoarece au un program de muncă flexibil. Datorită faptului că telemunca se desfășoară, cel mai adesea de la domiciliul salariatului, are de câștigat și societatea, deoarece se descarcă într-o anumită măsură traficul rutier, iar ca urmare, se diminuează nivelul poluării aerului. De asemenea, telemunca ar putea reprezenta un avantaj pentru salariații cu dizabilități locomotorii, în condițiile în care, atât zonele publice, cât și sediile companiilor, în marea majoritate a cazurilor, nu sunt adaptate rezonabil pentru acești angajați. 

Pentru un angajator, principalul beneficiu se rezumă la faptul că poate reduce costurile pentru chiria oficiilor, economisirea suprafeței necesare pentru birourilor salariaților, reducerea consumului de energie necesar îndeplinirii atribuțiilor de serviciu, reducerea locurilor de parcare, costuri reduse pentru curățenie, etc. Alte avantaje pentru angajatori:

• Costuri mai mici;
• Productivitate crescută;
• Motivație mai bună;
• Stabilitate mai mare a personalului;
• Flexibilitate în organizare;
• Conducere flexibilă;
• Rezistență crescută în fața factorilor externi;
• Eliminarea plăților pentru lucrul suplimentar.

Dar dezavantajele?

În pofida multiplelor avantaje pentru salariați și angajatori, telemunca are și dezavantaje. Primul ar fi lipsa de socializare profesională a telesalariatului care poate avea consecințe nu prea plăcute, ori există riscul ca telesalariatul să se deconecteze de oameni și să se izoleze încet și sigur de prieteni și familie. Uneori, poate fi nevoie de ajutorul unui psiholog pentru a ieși din această stare.

Un alt dezavantaj este lipsa spiritului de echipă și de colaborare cu colegii de muncă. „Dacă atmosfera din familie este neplăcută sau dacă încă un alt membru al familiei lucrează de acasă sau copii au lecții on-line, pot apărea probleme legate de asigurarea spațiului necesar pentru fiecare membru al familiei”, subliniază Tatiana Macovei.

Un apartament mic poate fi un mare dezavantaj în cazul telemuncii, în special când telesalariatul are copii mici acasă. Astfel, înghesuiala și zgomotul produs de copiii neastâmpărați afectează condițiile de muncă ale acestuia. „De asemenea, există riscul ca telesalariatul să poată deveni leneș, să poată pierde nopțile pentru că nu se simte controlat și să nu mai fie eficient. O consecință a utilizării calculatorului poate fi dereglarea stării de sănătate, în special vederea telesalariatului”, mai adaugă Tatiana Macovei, avocat, doctor în drept.

Dezavantaje pentru companii:

• Accesibilitatea angajaților („Unde sunt când ai nevoie de ei?”)
• Pierderea controlului („Dacă nu îi pot vedea, nu îi pot controla”)
• Reducerea productivității („Nu cumva ei privesc TV-ul în loc să lucreze?”);
• Probleme de securitate („Dacă îmi șterg bazele de date și strică fișierele atunci când intră pe Internet?”);
• Fluxul informațional;
• Pierderea contactului cu clienții;
• Dificultăți de comunicare;
• Probleme de motivare și disciplină;
• Dificultatea organizării de ședințe operative;
• Îndepărtarea telelucrătorilor de obiectivele și cultura organizației;
• Evaluarea la termene mai scurte a personalului;
• Costuri suplimentare de perfecționare a personalului;
• Costuri mai mari pentru siguranța echipamentelor, programelor și comunicațiilor.
  

Topul țărilor europene care oferă cele mai bune condiții pentru telemuncă

Potrivit unui clasament european, realizat în 2023, Belgia ocupă locul 10 în topul celor mai atractive țări pentru munca de acasă. Polonia este pe locul 9, iar locurile imediat următoare sunt ocupate de Franța, Estonia și Suedia. Locul 5 în clasamentul european este ocupat de Olanda, urmată de Lituania pe locul 4. Pe locul trei este Spania, care este în top 10 și la capitolul securitate cibernetică și condiții economice și sociale. Danemarca ocupă locul 2, fiind una dintre cele mai căutate țări pentru facilitatea pe care le-o oferă angajaților în ceea ce privește munca la distanță. Germania conduce detașat la nivel global la acest capitol, fiind considerată cea mai bună țară pentru telemuncă. Țările au fost evaluate în funcție de condițiile economice și sociale, securitatea cibernetică, infrastructura pe care o au și modul în care au gestionat pandemia.

Telemunca: experiența unui moldovean 

La final de articol am decis să-ți prezentăm istoria unui moldovean care deja de trei ani practică telemunca pentru o companie specializată în dezvoltarea aplicațiilor mobile din Statele Unite ale Americii. Este vorba despre Victor Bejenaru, un tânăr de 31 de ani din Chișinău. El a ales această formă de activitate, în primul rând, pentru flexibilitate. 

„Am toată libertatea de a-mi programa timpul cum cred că este mai eficient, nu pierd timpul în trafic, dispun de mai mult timp pentru a face sport sau pentru alte hobby-uri. Pot să-mi stabilesc singur orarul și programul de muncă, aleg sigur orele în care mă focusez și lucrez în mod activ, iar în restul timpului pot să mă concentrez pe activitățile mele personale. Unele sarcini precum dusul la poștă sau la bancă devin mult mai simple și mai ușor de gestionat”, spune Victor.

Tânărul recunoaște că telemunca are și dezavantaje. „Dacă nu ești suficient de organizat, unele însărcinări îți pot lua mult mai mult timp pentru a le îndeplini. Un alt dezavantaj este diferența de fus orar. Pentru a realiza unele sarcini, este nevoie de implicarea mai multor membri din echipă, unii dintre care se află într-un fus orar diferit decât al tău, de aceea trebuie să aștepți până se conectează ei, iar tot procesul poate lua mai mult timp”, punctează angajatul.

Compania în care lucrează tânărul moldovean își desfășoară activitatea doar în mediul on-line, neavând nici un oficiu pentru cei aproximativ 150 de angajați stabiliți în Europa, SUA, Asia și America Latină. Victor recunoaște că la început, cel mai dificil i-a fost să-și stabilească un orar de muncă individualizat. „Acest lucru mi-a luat aproape jumătate de an, însă după ce s-a stabilizat procesul, cred ca este mult mai eficient și mai puțin stresant decât plecarea la oficiu în fiecare zi”, precizează tânărul.

Victor spune că se bucură de aceleași drepturi și facilități ca și angajații din țara în care este înregistrată compania. „Toți angajații au dreptul să aleagă calendarul de sărbători. Unii optează pentru cel american, alții aleg calendarul sărbătorilor naționale la început de an. Pe lângă aceasta, toți angajații trec prin același proces vertical de avansare în cariera, dispun de aceleași facilități și înlesniri, stipulate în contractul de muncă”, precizează Victor Bejenaru.

Concluzii

Așadar, ca orice job pe care îl practici de acasă sau dintr-un loc diferit de sediul și biroul clasic, și activitățile de telemuncă vin cu o serie de provocări ce țin atât de obligații, responsabilități, cât și de programul pe care ți-l creezi, dar și de eficiența și energia ta. 

Deși munca în regim de teleworking a devenit mult mai cunoscută într-un context pe care nimeni nu și l-a dorit, cel al pandemiei, această implică unele beneficii pentru angajați, precum: economie de timp, nivel mai ridicat de eficiență și productivitate, diversificarea spațiului de lucru în funcție de nevoi, timp pentru familie. În lipsa unei atmosfere dinamice și a factorilor care pot disturba angajații (de exemplu, conversațiile dintre colegi care sunt, uneori, zgomotoase), puterea de concentrare este mai mare, astfel că nivelul de productivitate crește. Dacă, înainte, mersul zilnic la birou devenise rutinier pentru mulți dintre angajați, telemunca face posibilă schimbarea zilnică a spațiului de lucru, fapt care poate contribui la menținerea unei energii pozitive pe toată durata săptămânii. Astfel, angajatul nu mai este obligat să-și părăsească locuința pentru serviciu atunci când plouă torențial, de exemplu, dar poate să muncească de la o terasă într-o zi însorită.

Un aspect nu mai puțin important este obligația angajatorului de a respecta viața privată a telesalariatului, iar dacă angajatorul utilizează anumite mijloace de monitorizare a activității telesalariatului acestea trebuie să fie proporționale în raport cu obiectivele urmărite. În țara noastră telemunca este utilizată din ce în ce mai des, mai ales în domeniul IT. Astfel, atât timp cât programul este respectat, iar sarcinile sunt îndeplinite în termen, telemunca poate reprezenta un avantaj real atât pentru angajator, cât și pentru salariați. Cu siguranță că în viitor numărul companiilor care va utiliza telemunca va fi în creștere.