Femeile din Moldova muncesc gratis primele două luni ale anului

Astăzi, Republica Moldova marchează Ziua Egalității Salariale (Equal Pay Day), un reper simbolic care scoate la iveală o realitate economică dură: pentru a câștiga un venit egal cu cel obținut de un bărbat în anul 2025, o femeie din Moldova a trebuit să lucreze suplimentar până astăzi, 3 martie 2026, adică cu 41 de zile în plus. Aceasta este constatarea Centrului Parteneriat pentru Dezvoltare, care a lansat o analiză în acest sens. 

41 de zile suplimentare de lucru pentru femei

Potrivit analizei realizată de Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare, în 2025 s-a înregistrat cea mai mare diferență între salariul mediu al femeilor și cel al bărbaților din ultimii 10 ani. Dimpotrivă, datele actualizate arată că diferența salarială a atins cel mai înalt nivel din ultimii ani.

Astfel, în anul 2024 (ultimele date disponibile), diferența salarială de gen a ajuns la 16,6%, ceea ce înseamnă că o femeie a ridicat un salariu mediu anual cu 34.546 lei mai mic decât bărbații, pentru anul precedent. Acest nivel reprezintă cel mai ridicat decalaj înregistrat de-a lungul unui deceniu.

Recordul atins în 2025, cea mai mare inegalitate din ultimii 10 ani, se explică prin faptul că în ultimii doi ani a crescut semnificativ numărul femeilor ocupate pe piața muncii, în special a celor cu copii mici, care adesea optează pentru o normă redusă de muncă sau poziții care să le permită reconcilierea vieții profesionale cu responsabilitățile de îngrijire, fapt ce are implicații asupra nivelului salarial.

Suplimentar, această inegalitate în raport cu bărbații este amplificată de segregarea ocupațională, concentrarea femeilor în sectoare mai slab remunerate, accesul limitat la poziții de conducere și practici discriminatorii. 

Discrepanțe extreme

Analiza sectorială a pieței muncii relevă că diferența salarială de gen nu este distribuită uniform, dar se concentrează în mod disproporționat în anumite domenii economice strategice, unde valorile depășesc semnificativ media națională de 16,6%. În unele sectoare, decalajul capătă dimensiuni extreme, indicând nu doar diferențe de remunerare, ci o structură inegală a accesului la poziții bine plătite.

Cea mai pronunțată discrepanță se înregistrează în domeniul „Editare”, unde diferența procentuală depășește 50%, iar valoarea monetară a decalajului este cea mai ridicată dintre toate sectoarele analizate (salariul mediu anual al unei femei este cu peste 300 mii lei mai mic decât al unui bărbat).

Un astfel de nivel sugerează o polarizare accentuată a veniturilor în interiorul domeniului, cu o concentrare a bărbaților în funcții editoriale sau manageriale superioare și o pondere mai mare a femeilor în poziții mai slab remunerate sau auxiliare.

Un tablou similar se conturează în „Serviciile privind forța de muncă” și în „Serviciile în tehnologia informației”.

În cazul IT, deși diferența procentuală este mai mică decât în editare, impactul monetar este extrem de ridicat, ceea ce reflectă nivelul general înalt de salarizare din sector. Astfel, chiar și un decalaj procentual sub 40% generează pierderi financiare anuale substanțiale pentru femei. Aceeași logică se aplică și în „Transporturile aeriene” și „Intermedierile financiare”, domenii caracterizate prin salarii peste medie și printr-o reprezentare mai puternică a bărbaților în poziții tehnice sau decizionale. 

În ansamblu, analiza indică faptul că cele mai mari pierderi monetare pentru femei nu apar neapărat în sectoarele cu cele mai ridicate procente, dar în industriile unde nivelul general de remunerare este înalt. Această combinație dintre salarii mari și segregare ocupațională accentuată amplifică inegalitățile și contribuie decisiv la menținerea diferenței salariale agregate la nivel național. Astfel, sectoarele de elită ale economiei nu doar reproduc, ci intensifică barierele salariale de gen, consolidând dezechilibrele pe termen lung în acumularea veniturilor și, implicit, în nivelul viitoarelor pensii, potrivit analizei. 

Decalaj profund la pensionare 

Datele privind diferența de gen în pensii indică o inegalitate similară celei salariale, confirmând efectul cumulativ al dezavantajelor economice suportate de femei pe parcursul vieții active.

În 2025, diferența în pensii dintre femei și bărbați rămâne accentuată, constituind 16,3%. În termeni monetari, acest lucru înseamnă că o femeie pensionară a primit în 2025 o pensie anuală cu 16,3% mai mică sau cu 8.746 lei mai puțin decât un bărbat pensionar.

Această evoluție reflectă mai mulți factori structurali. În primul rând, pensia este direct corelată cu contribuțiile achitate de-a lungul vieții active, iar femeile au, în medie, salarii mai mici și perioade contributive mai fragmentate, generate de concedii de îngrijire a copiilor sau retrageri temporare de pe piața muncii. În al doilea rând, segregarea ocupațională determină concentrarea femeilor în sectoare mai slab remunerate sau în poziții și funcții executive, ceea ce se traduce ulterior în baze de calcul mai reduse pentru pensie.

În municipiul Chișinău, la fel scade diferența în pensii, însă continuă a fi cu mult peste media națională.

Dacă la nivel de țară diferența între pensia medie a unei femei și cea a unui bărbat constituia 16,3% în 2025, în capitală această diferență ajunge la 27,5%. În termeni simpli, o femeie pensionară din mun. Chișinău a primit o pensie anuală medie cu 22.832 de lei mai mică decât un bărbat din capitală. 

Această diferență semnificativă poate fi explicată prin structura specifică a pieței muncii din Chișinău, caracterizată prin salarii mai mari, o concentrare mai ridicată a sectoarelor bine remunerate - domenii în care bărbații sunt supra-reprezentați. Întrucât pensia este direct corelată cu nivelul contribuțiilor și veniturile realizate pe parcursul vieții active, diferențele salariale mai mari din mediul urban se transferă și se amplifică la vârsta pensionării.

Concluzii

Dacă tendințele din ultimul deceniu se vor menține, autorii analizei susțin că diferența salarială se va amplifica în termeni monetari, transformând inegalitatea salarială dintr-o problemă de echitate într-un risc economic cu costuri tot mai mari pentru femei și pentru economie în ansamblu.

Din 2013, când diferența salarială era de 11,6% (16.119 lei), și până în 2024, când a ajuns la 16,6% (34.546 lei), decalajul a crescut constant, iar această evoluție arată că, dacă tendința continuă, diferența monetară se va accentua și mai mult începând cu 2025.

Conform acestor estimări, dacă actualele disparități structurale persistă, diferența salarială va trece de pragul de 50.000 lei în anul 2030, urmând să atingă un nivel record de 65.613,4 lei până în 2033.

Cauți un loc de muncă în Chișinău sau în alt oraș din Moldova? Pe delucru.md găsești oferte verificate de la angajatori de încredere. Dacă vrei să fii mereu la curent cu noutăți despre piața muncii – abonează-te la canalul nostru de Telegram! Fii la curent cu tot ce contează pentru cariera ta!