În Republica Moldova, salariul mediu al bărbaților este cu 15,5% mai mare decât al femeilor

În 23 februarie, este marcată „Ziua Egalității Salariale” în Moldova (Equal Pay Day), o zi dedicată conștientizării și abordării diferențelor de remunerare între femei și bărbați. Această zi simbolică este determinată anual de Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare, în baza datelor oficiale furnizate de Biroul Național de Statistică privind câștigurile salariale ale femeilor comparativ cu cele ale bărbaților. Conform unei analize, realizată de CPD, în anul 2024, o femeie din Moldova trebuie să lucreze până pe 23 februarie pentru a obține un venit echivalent cu cel înregistrat de un bărbat în anul precedent. 

Ce presupune remunerarea egală pentru munca de valoare egală?

Lucrătorii din întreaga lume așteaptă cu nerăbdare ziua în care le sunt plătite salariile. Primirea salariului poate aduce un sentiment de ușurare, satisfacție sau bucurie, însă poate reprezenta și o nedreptate, o expresie a inegalităților persistente la locul de muncă, cum sunt cele între bărbați și femei. Egalitatea de remunerare se referă la dreptul salariatului care trebuie să primească o remunerare egală pentru o muncă de valoare egală. Deși conceptul reflectă un principiu destul de evident, s-a dovedit a fi destul de dificil de determinat și aplicat în practică. 

„Muncă de valoare egală” poate însemna un loc de muncă identic sau similar, dar și un loc de muncă care nu este identic, dar care are o valoare egală. Această distincție este importantă, deoarece, deși munca femeilor și a bărbaților poate implica diferite tipuri de calificări, abilități, responsabilități sau condiții de muncă, ea poate fi totuși de aceeași valoare și, prin urmare, merită o remunerare egală.

Dar, de ce remunerarea egală este o problemă urgentă acum? Deoarece este vorba de o nedreptate flagrantă, iar milioane de femei și familii trăiesc în sărăcie și lipsă de oportunități. Ziua Egalității Salariale în Moldova, această „sărbătoare simbolică”, are scopul de a atrage atenția asupra prăpastiei care există între salarizarea bărbaților și a femeilor.

Femeile au venituri salariale anuale mai mici cu aproximativ 26.000 lei decât bărbații

Diferența între salariul mediu al femeilor și bărbaților se menține la o valoare destul de înaltă. Conform analizei elaborată de Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare, după o ușoară stagnare în anii precedenți, în ultimul an, diferența salarială între femei și bărbați a crescut brusc. Analiza datelor Biroul Național de Statistică arată că, pe termen lung, diferența de gen în salarii manifestă o tendință clar conturată de creștere, cu o ușoară stagnare în perioada 2019-2021. Însă, potrivit ultimelor date publicate de către BNS, diferența de gen în salarii a crescut în 2022 de la 13,6% la 15,5%, fiind astfel cu 1,9 puncte procentuale mai mare decât în anul precedent. 

Aceasta este cea mai mare creștere a inegalității salariale din ultimii ani. Vorbind în termeni monetari, pierderea financiară anuală a femeilor a ajuns la 25.980 lei în 2022. Astfel spus, femeile au primit venituri salariale anuale cu 25.980 lei mai mici decât bărbații.

„Creșterea diferenței salariale dintre genuri în Moldova este un semn de alarmă care necesită o atenție imediată și acțiuni concrete. Această disparitate monetară substanțială nu doar că afectează bunăstarea financiară a femeilor, dar reflectă și inegalități structurale profunde în economie și societate”, declară autorii cercetării. 

Tendința îngrijorătoare este observată în special în domeniile sănătății și activităților de recreere, alături de sectorul serviciilor de suport administrativ, contribuind major la amplificarea acestei discrepanțe. Mai alarmant este faptul că, în sectoarele cu remunerație mai mare, diferența salarială în defavoarea femeilor este și mai accentuată, depășind 30% în domenii precum serviciile de editare, transportul aerian și IT.

„În sectoarele bine plătite, diferența salarială între femei și bărbați continuă să fie mai mare, în defavoarea femeilor. Analiza datelor arată că în sectoarele unde salariul mediu depășește 15.000 lei, diferența între salariul mediu al femeilor și bărbaților angajați este de peste 30%  (în cazul serviciilor de editare – 46%, servicii de transport aerian – 42%, servicii IT – 39%)”, se menționează în analiză.

Politica salarială care reglementează modul de remunerare a angajaților din management și a celor din executiv, poate influența semnificativ diferența salarială în sector sau entitate.

Femeile primesc pensii cu 7.518 lei mai mici decât ale bărbaților

Și decalajul de gen în pensii continuă să fie o problemă majoră. Autorii analizei spun că deși se înregistrează o scădere de 0,5%, această diminuare este nesemnificativă raportat la decalajul de 17,4% dintre pensia medie a unei femei și cea a unui bărbat. De altă parte, valoarea monetară a pierderilor pe care le suportă femeile care beneficiază de pensie constituie 7.518 lei pentru anul 2023, fiind mai mare cu 261 lei decât anul precedent. 

Potrivit autorilor, această diferență apare din cauza impactului mai multor modificări legislative aplicate în calculul pensiilor, și anume:

• a fost majorată vârsta minimă de pensioare a femeilor, care a fost stabilită la 60 de ani și 6 luni;

• a fost reexaminată pensia pentru beneficiarii care activează sau au activat pe piața muncii, după stabilirea dreptului la pensie pentru limită de vârstă;

• a fost introdus un nou mecanism de indexare a pensiilor;

• a fost introdus dreptul la pensie anticipată pentru carieră lungă, care permite realizarea dreptului la pensie până la împlinirea vârstei standard de pensionare, pentru persoanele care au un stagiu contributiv de cotizare mai mare decât stagiul complet de cotizare;

• perioada necontributivă de îngrijire a unui copil cu dizabilitate severă, sub vârsta de 18 ani, sau a unei persoane cu dizabilitate severă de către unul dintre părinți a fost asimilată stagiului de cotizare;

• pentru perioada necontributivă de îngrijire a unui copil cu vârsta de până la 3 ani, la determinarea venitului mediu lunar asigurat se ia în considerare salariul mediu lunar pe țară la data calculării pensiei (anterior calculul se realiza în baza salariului minim).

Situația în Chișinău, și mai gravă

Potrivit analizei elaborată de Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare, în municipiul Chișinău, situația este și mai alarmantă. O femeie pensionară pierde anual 20.091 lei comparativ cu un bărbat. Mărimea medie a pensiei pentru limita de vârstă a femeilor din mun. Chișinău este mai mică cu 1674,23 lei pe lună comparativ cu cea a bărbaților chișinăuieni. În același timp, discrepanța de gen în pensii pe întreaga republică, constituie doar 626,5 lei, în defavoarea femeilor. 

„Calculând pierderile de pensii pe care le-au avut femeile în anul 2023, constatăm că în medie, pe întreaga republică, o femeie pensionară a pierdut 7.518,36 lei în anul precedent, înregistrându-se o discrepanță de gen de 17,4% în pensii. În municipiul Chișinău însă, o femeie pensionară a pierdut anul trecut 20.091 lei, fiind înregistrată o diferență de tocmai 29,7% dintre pensia medie ale acestora față de cea a bărbaților. Această diferență alarmantă se datorează inegalităților salariale înregistrate pe tot parcursul vieții dintre femei și bărbați în mun. Chișinău, fiind centrul administrativ, cu cele mai multe locuri de muncă”, se precizează în analiză.

Femeile sunt remunerate mai puțin decât bărbații

Pentru a înțelege mai bine de ce există diferențe în câștigurile dintre femei și bărbați în Republica Moldova, experții CPD au făcut o analiză econometrică. Această analiză a încercat să explice de ce apar aceste diferențe, uitându-se din perspectiva factorilor obiectivi, legați de nivelul de educație, vârstă, calificare, sector economic, poziție ierarhică, și a celor datorați diferențelor de tratament (discriminării).

Au fost folosite două tipuri de date de la BNS: Ancheta Forței de Muncă (completată de persoane fizice, în special angajați) și M3-Anual „Câștigurile salariale și costul forței de muncă” (completată de angajatori). Datele de la angajatori arată că diferența de câștig între femei și bărbați a fost de 15,5% în 2022, pe când datele colectate de la angajați arată o diferență de 12%. Chiar dacă aceste procente sunt diferite, ambele indică faptul că diferența a crescut față de anul precedent. Dar, ce înseamnă aceste procente? Analiza detaliată arată că o mare parte din această diferență se datorează discriminării la locul de muncă. 

„De exemplu, dacă luăm o diferență de 12%, putem spune că 5% din aceasta este din cauza faptului că femeile sunt, în medie, mai bine educate sau mai calificate decât bărbații, ceea ce ar trebui, teoretic, să le reducă diferența de câștig. Totuși, tratamentul discriminatoriu în favoarea bărbaților (14,2%) anulează acest avantaj, făcând ca femeile să câștige mai puțin, chiar și când au aceleași calificări, lucrează aceeași cantitate de ore și au aceeași vârstă ca bărbații. Mai mult, 2,8% din diferența de câștig este explicată de interacțiunea dintre nivelul de calificare și discriminare. Chiar dacă femeile lucrează mai puține ore decât bărbații, orele lor de muncă sunt mai prost plătite”, se precizează în analiză.

În pofida acestei situații, există un sentiment de optimism cu privire la viitor, spun experții. Potrivit lor, Moldova a înregistrat progrese în modificarea cadrului legislativ pentru a promova egalitatea de gen în sfera muncii. 

„Așteptările sunt ca, în următorii ani, să scadă această diferență salarială, deoarece pentru a avea impact, toate politicile adoptate necesită timp. Este vital ca aceste schimbări legislative să fie însoțite de eforturi susținute pentru implementarea și monitorizarea lor efectivă. Numai printr-un angajament ferm și acțiuni coordonate putem spera să vedem o reducere reală a diferenței salariale între femei și bărbați în Republica Moldova”, subliniază autorii studiului.

Dar, ce presupun, mai exact, modificările operate la cadrul legal? Definițiile precum diferența de gen în salarizare, muncă egală, muncă de valoare egală au fost introduse în legislația Republicii Moldova în mai 2022,  prin modificarea Codului Muncii și a Legii salarizării. Modificările au fost propuse în vederea transparentizării politicilor de salarizare. Conform prevederilor noi, întreprinderile sunt obligate să informeze periodic angajații despre nivelul salarizării în funcție de gen și să transmită autorităților, o dată pe an, informații despre remunerație medie bazată pe gen și funcție. Totodată, salariații și salariatele pot obține la solicitare informații cu privire la nivelurile de remunerare, defalcate în funcție de sex pentru categoriile de salariați care prestează muncă egală sau muncă de valoare egală.

Discrepanța de gen, o problemă la nivel european

Punerea în aplicare a principiului „egalitate de remunerare pentru aceeași muncă sau pentru o muncă de aceeași valoare” este un drept al UE din 1958, dar rămâne o provocare până în prezent: în multe cazuri, pentru prestarea aceleiași munci, femeile sunt în continuare remunerate mai puțin decât bărbații.

În UE, femeile sunt plătite în medie cu 13% mai puțin pe oră decât bărbații. Sporirea transparenței salariale și introducerea de noi mecanisme de asigurare a respectării legislației vizează combaterea discriminării salariale pe criterii de sex și contribuie la eliminarea diferenței de remunerare între femei și bărbați. Potrivit datelor Consiliului European și Consiliului Uniunii Europene, diferența de remunerare între femei și bărbați a scăzut ușor de la 16,2% la 13% în perioada 2011-2020. 

Lipsa de transparență salarială a fost identificată ca fiind unul dintre principalele obstacole în calea eliminării diferenței de remunerare între femei și bărbați. Diferența de remunerare are un impact pe termen lung asupra calității vieții femeilor, asupra riscului lor de expunere la sărăcie și asupra decalajului persistent în materie de pensii, care este de aproximativ 30% în UE (date din 2018).

În 24 aprilie 2023, Consiliul a adoptat noi norme privind transparența salarială. Scopul acestei directive a UE este de a combate discriminarea salarială și de a contribui la eliminarea diferenței de remunerare dintre femei și bărbați în UE. În temeiul noilor norme, întreprinderile din UE vor fi obligate să comunice informații cu privire la salarii și să ia măsuri în cazul în care diferența de remunerare între femei și bărbați depășește 5%. Directiva include, de asemenea, dispoziții privind despăgubirea victimelor discriminării salariale și sancțiunile, inclusiv amenzile, aplicabile angajatorilor care încalcă normele. Noile norme vor impune angajatorilor obligația de a informa persoanele aflate în căutarea unui loc de muncă cu privire la salariul de pornire sau la intervalul de remunerare al posturilor anunțate, fie în anunțul de post vacant, fie înainte de interviu. De asemenea, angajatorilor nu li se va permite să solicite candidaților informații despre istoricul lor salarial. Odată ce își vor prelua funcția, lucrătorii vor avea dreptul de a solicita angajatorilor lor informații cu privire la:

• nivelurile medii de remunerare, defalcate în funcție de sex, pentru categoriile de lucrători care prestează aceeași muncă sau o muncă de aceeași valoare

• criteriile utilizate pentru a stabili evoluția remunerării și a carierei, care trebuie să fie obiective și neutre din punctul de vedere al genului

Ce ne rămâne de făcut?

Experții Centrului Parteneriat pentru Dezvoltare propun un set de măsuri suplimentare pentru continuarea eforturilor autorităților moldovenești, pe lângă cele deja aplicate. Noi îți propunem cinci dintre ele, redate succint:

• Adoptarea unor măsuri specifice pentru îmbunătățirea transparenței salariale înainte de angajare. Aceasta presupune obligativitatea pentru angajatori de a furniza informații clare și detaliate despre structura salarială și criteriile de remunerare în cadrul ofertelor de muncă, inclusiv intervalul salarial anticipat pentru poziția respectivă, precum și detaliile referitoare la posibilele bonusuri, beneficii și alte componente ale pachetului de remunerare.

• Interzicerea angajatorilor să solicite informații despre salariul actual sau istoricul salarial al candidaților, asigurând astfel că ofertele de salarizare se bazează pe criterii obiective și echitabile.

• Instituirea unui mecanism de monitorizare și sancționare pentru asigurarea respectării măsurilor precizate, inclusiv interzicerea solicitării de către angajatori a informațiilor despre salariul actual sau istoricul salarial al candidaților. Aceasta ar implica extinderea mandatului unei instituții existente, cum ar fi Consiliul pentru Egalitate și/sau Inspectoratul de Stat al Muncii, care ar avea autoritatea de a primi, evalua și investiga plângerile legate nu doar de solicitarea informațiilor despre salariul anterior al candidaților, dar și de alte aspecte cruciale ale transparenței salariale.

• Interzicerea clauzelor de confidențialitate a salariului în contractele de muncă. Această măsură vizează promovarea transparenței salariale și încurajarea unui dialog deschis între angajați și angajatori privind remunerația. Prin eliminarea acestor clauze, angajații vor avea libertatea de a discuta despre salariile lor fără teama de represalii sau consecințe negative, facilitând astfel identificarea și corectarea potențialelor inegalități salariale.

• Adoptarea unei cote de reprezentare de 40% pentru membrii din sexul subreprezentat în consiliile de administrație și în poziții de lider. Acesta este un pas concret către eliminarea „plafonului de sticlă” și asigurarea accesului egal la oportunități de avansare pentru toate talentele dintr-o organizație, indiferent de gen. 

Explicația detaliată a acestor măsuri, dar și celelalte recomandări pot fi analizate aici.

Implicarea delucru.md: demonstrăm că ne pasă!

La sfârșitul anului 2023, delucru.md a lansat primul comparator de salarii din Republica Moldova, contribuind, în acest mod, nu doar la încurajarea angajaților de a afla cât valorează abilitățile lor pe piața muncii, dar și la combaterea inechităților salariale, prin încurajarea companiilor de a indica oferta de remunerare în anunțurile de angajare. Transparența salarială poate contribui la reducerea diferenței de remunerare între femei și bărbați, demonstrează practicile internaționale.

Ilinka Gherța

Manager de Proiecte 

„Noi, platforma de recrutare delucru.md suntem preocupați nu doar de a „conecta” angajații și angajatorii în piața muncii, dar și de a contribui la combaterea unor probleme persistente pe piața muncii, prin instrumentele pe care le lansăm. Prin crearea acestui comparator de salarii, în premieră, în țara noastră, am demonstrat că ne pasă și că vrem să ne implicăm în eliminarea acestei probleme, pentru ca salariații să fie tratați într-un mod corect și conform abilităților și competențelor pe care le au, indiferent de sex, religie, naționalitate, vârstă, etc.”, declară Ilinka Gherța, manageră de proiecte la delucru.md. 

Concluzii

În contextul global actual, marcat de eforturi continue pentru promovarea egalității de gen și echitatea în remunerare, Republica Moldova se confruntă, la fel ca multe alte țări, cu provocarea persistentă a diferenței salariale între genuri și grupuri sociale. Această discrepanță nu doar că reflectă inegalități adânc înrădăcinate în piața muncii, dar și limitează progresul economic și social al țării, inhibând potențialul deplin al forței sale de muncă.

Reducerea diferenței de remunerare între femei și bărbați sporește nivelul egalității de gen, susținând, în același timp, economia și reducerea sărăciei, deoarece femeile, câștigând mai mult, pot cheltui mai mult. Acest lucru ar crește baza fiscală și ar reduce povara asupra sistemelor de ajutor social. Studiile arată că o reducere de un punct procentual în diferența de remunerare ar determina o creștere a PIB-ului cu 0,1%.