De ce taximetriștii și alți deținători de patentă nu pot beneficia de concediu medical plătit și alte prestații sociale?

Știai că nu toți moldovenii au dreptul la concediu medical plătit? Dar că unele categorii profesionale au acces la un număr limitat de prestații sociale? În aceste cazuri, este vorba despre deținătorii de patentă, din care fac parte și taximetriștii, care sunt asigurați în baza unui contract încheiat anual cu Casa Națională de Asigurări Sociale. Astfel de contracte semnează și liber-profesioniștii, doar că, în cazul lor, dreptul la toate prestațiile sociale este garantat prin lege. De ce se întâmplă acest lucru, află din articolul de astăzi. 

Discriminare sau echitate socială? 

Legea nr. 489/1999 determină categoriile de profesioniști care sunt asigurate social în baza unui contract. Este vorba despre liber-profesioniștii care practică activitate în sectorul justiției, din care fac parte avocații, notarii, executorii judecătorești, administratorii autorizați, mediatori. În lista asiguraților prin contract intră și deținătorii de patentă, care, potrivit Casei Naționale de Asigurări Sociale, sunt obligați să achite anual o taxă fixă. 

Patenta de întreprinzător este un certificat de stat nominativ, ce atesta dreptul de a desfăşura genul de activitate de întreprinzător indicat în ea în decursul unei anumite perioade de timp.

Titular al patentei de întreprinzător poate fi orice cetăţean al Republicii Moldova cu capacitate de exerciţiu, care a împlinit vârsta de 18 ani, orice cetăţean străin sau apatrid (persoana care nu are nici cetăţenia Republicii Moldova și nici cetăţenia unui alt stat), care locuieşte permanent în Republica Moldova și are dreptul să desfăşoare activitate de întreprinzător, care a declarat despre intenţia sa de a procura patenta și corespunde cerinţelor de calificare necesare acestui gen de activitate.

Elena Țîbîrnă

Directoarea Casei Naționale de Asigurări Sociale

„Toate persoanele trebuie să acceadă în sistemul de asigurări sociale cu pași egali. Noi avem taxe procentuale. Aceasta înseamnă că mediul de afaceri achită o contribuție la bugetul asigurărilor sociale de stat în mărime de 24%, iar bugetarii - de 29%. Pe lângă aceasta, avem taxe fixe, achitate de un segment al populației, cum ar fi liber-profesioniștii și deținătorii de patentă, din care fac parte și taximetriștii. Aceste plăți ca și cuantum sunt mai mici și diferă de achitarea procentuală din Fondul de retribuire a muncii”, susține Elena Țîbîrnă, directoarea Casei Naționale de Asigurări Sociale.

Dar, ce presupune acest fond? Potrivit legislației, fondul de retribuire a muncii reprezintă suma totală cheltuită de un angajator pentru a plăti salariile angajaților. Acesta include:

• salariul brut (salariul „pe hârtie”),
• contribuțiile sociale și medicale achitate de angajator,
• alte plăți aferente muncii. 

Ca urmare, antreprenorii (sectorul real) plătesc 24% din salariile brute ale angajaților, iar instituțiile bugetare (statul) - 29%.

Atenție! Acești bani ajung la Casa Națională de Asigurări Sociale, care acoperă:

• pensii,
• indemnizații pentru concedii medicale,
• indemnizații de maternitate/paternitate,
• ajutoare de șomaj,
• indemnizații pentru incapacitate temporară de muncă,
• alte prestații sociale.

Antreprenorii care achită contribuții de 24% și bugetarii - care plătesc contribuții de 29% din fondul de retribuire a muncii beneficiază de toate prestațiile sociale. Potrivit Legii salarizării, statul reglementează retribuirea muncii salariaţilor din unităţi, indiferent de tipul lor de proprietate şi forma de organizare juridică, prin stabilirea mărimii salariului minim pe ţară şi valorii de referinţă pentru calcularea salariilor de bază ale angajaţilor din sectorul bugetar, altor norme şi garanţii de stat, prin stabilirea sistemului şi condiţiilor de salarizare a angajaților din instituţiile şi organizaţiile finanţate de la buget, prin reglarea fondurilor de salarizare a salariaţilor din întreprinderile monopoliste. 

Fără statut salarial

Potrivit autorităților, pentru ca o persoană să beneficieze de toate riscurile de asigurări sociale, ar trebui să achite o taxă procentuală din fondul de retribuire a muncii.

„Contribuția antreprenorilor și a bugetarilor nu poate fi egalată cu cea a persoanelor care achită o taxă fixă, stabilită anual. Taximetriștii nu au un venit sub formă de salariu și nu-și declară venitul înregistrat lunar, pentru ca instituțiile competente să poată înțelege măcar care ar fi venitul lor. Forma această de muncă din start presupune activitate la negru. De aceea, este foarte greu să determini venitul acestor persoane. Și atunci, a fost introdusă această taxă fixă anuală, măcar cumva să-i asigurăm social”, declară Elena Țîbîrnă, directoarea CNAS.

În acest an, taxa fixă pe care trebuie să o achite taximetriștii, dar și alți deținători de patentă, este de 20.518 lei. În schimbul acestei sume achitate la stat, taximetriștii au dreptul doar la două prestații sociale: pensia pentru limită de vârstă și ajutorul de deces. 

Liber-profesioniști cu drepturi sociale depline

Restricția socială nu se referă însă și la liber profesioniști care și ei achită o taxă fixă. Doar că, în cazul lor, suma este mult mai mare. Taxa anuală pe care trebuie să o plătească specialiștii din acest domeniu constituie 27.772 lei. 

Elena Țîbîrnă

Directoarea Casei Naționale de Asigurări Sociale

„Liber-profesioniștii achită lunar o contribuție de 2.300 de lei. Din această categorie fac parte avocații, executorii jucătoriști, notarii, mediatorii. Ei au dreptul la toate prestațiile sociale, inclusiv indemnizația de maternitate, indemnizațiile pentru copii, certificate medicale. Acest segment beneficiază de toate tipurile de prestații sociale deoarece contribuția pe care o au la bugetul asigurărilor sociale de stat este semnificativă”, spune Elena Țîbîrnă. 

Concluzii

Angajatorii și angajații contribuie proporțional cu venitul lor. Aceasta înseamnă un lucru esențial: cu cât salariul e mai mare, cu atât contribuția e mai mare și asigură protecție socială completă. Cei care achită o taxă fixă, precum deținătorii de patentă, nu contribuie proporțional, ci doar achită o sumă mică și fixă, fără să alimenteze în mod real fondurile sociale. Din acest motiv, nu beneficiază de aceleași drepturi sociale.

Ca să ne asigurăm că ai înțeles foarte bine acest subiect, la final, îți propunem să facem un calcul. Să presupunem că un angajat cu contract de muncă în sector privat beneficiază lunar de un salariu brut de 10.000 lei. Angajatorul va achita pentru el contribuții de 2.400 lei. Aproximativ aceeași suma va trebui să o achite și salariatul pentru taxe și impozite. Într-un final, totalul contribuțiilor achitate de salariat și angajator va ajunge la aproximativ 4.000 lei lunar. Ca urmare, salariatul se va bucura din plin de concediu medical plătit, diferite indemnizații, pensie pentru limită de vârstă și este asigurat în caz de accident sau boală profesională. 

Cauți un loc de muncă în Chișinău sau în alt oraș din Moldova? Pe delucru.md găsești oferte verificate de la angajatori de încredere. Iar dacă vrei să fii mereu la curent cu noutăți despre piața muncii – abonează-te la canalul nostru de Telegram! Fii la curent cu tot ce contează pentru cariera ta!