Echilibru sau inechitate? Reforma care schimbă regulile pentru angajații străini

Lucrătorii migranți necalificați au garantat prin lege un salariu de cel puțin 50% din salariul mediu pe economie, în timp ce muncitorii locali nu beneficiază de o astfel de protecție. În același timp, sindicatele atenționează că cetățenii străini nu sunt obligați să achite contribuțiile sociale, așa cum se întâmplă în cazul muncitorilor din țara noastră.

Norma respectivă a fost introdusă în Legea privind statutul juridic al străinilor în iulie 2025, la inițiativa asociațiilor din mediul de afaceri pentru a facilita angajarea cetățenilor străini în sectoarele care se confruntă cu un deficit de forță de muncă locală. 

Reforma angajării străinilor

Potrivit noilor norme în vigoare, salariul minim aplicabil cetățenilor străini angajați în Republica Moldova este stabilit la nivelul a 50% din salariul mediu lunar pe economie. Pentru anul curent, salariul mediu prognozat este de 17.400 de lei, ceea ce înseamnă că pragul minim pentru lucrătorii străini ajunge la 8.700 de lei. Astfel, un cetățean străin care se angajează în Republica Moldova nu poate fi remunerat sub acest nivel. Prin comparație, salariul minim garantat pentru cetățenii Republicii Moldova în anul 2026 este de 6.300 de lei, ceea ce evidențiază o diferență semnificativă între cele două praguri salariale.

Igor Zubcu

Președintele Confederației Naționale a Sindicatelor din Moldova

„Lucrătorii migranți, care sunt muncitori necalificați, au dreptul la 50% din salariul mediu pe economie, în timp ce lucrătorii autohtoni nu se bucură de acest drept, iar 6.300 de lei, cât este salariul minim în 2026 reprezintă aproximativ 37-38% din salariul mediu. Prin urmare, noi, sindicatele, vedem aici un dezechilibru și o segregare socială, o nedreptate, o inegalitate socială”, a declarat Igor Zubcu, președintele Confederației Naționale a Sindicatelor din Moldova în cadrul unei reuniuni a Comisiei Naționale pentru Consultare și Negociere Colectivă.

Potrivit prevederilor Legii nr. 200/2010 privind regimul străinilor în Republica Moldova, până în iulie anul trecut, când au fost operate modificările respective, unul dintre criteriile esențiale pentru angajarea cetățenilor străini era obligația angajatorului de a le oferi un salariu cel puțin egal cu salariul mediu pe economie. În urma schimbărilor legislative, acest prag a fost redus, astfel încât, în prezent, angajatorii pot remunera lucrătorii străini cu minimum 50% din salariul mediu lunar prognozat. 

Polina Fisticanu

Șefa Departamentului protecție social-economică al Confederației Naționale a Sindicatelor din Moldova

„Această ajustare a facilitat, într-o anumită măsură, accesul cetățenilor străini pe piața muncii din Republica Moldova, inclusiv pentru poziții mai slab remunerate comparativ cu media pe economie. Anterior, cadrul legal oferea o protecție mai mare forței de muncă locale, limitând angajarea intensivă a lucrătorilor din țări cu niveluri salariale mai scăzute, inclusiv prin existența unor liste de activități prioritare. Noile prevederi, care oferă mai multă flexibilitate mediului de afaceri, contribuie, pe de o parte, la atenuarea deficitului de forță de muncă. Pe de altă parte, ele au dus la o creștere a numărului de cetățeni străini angajați în cadrul unităților economice din țară”, afirmă Polina Fisticanu, șefa Departamentului protecție social-economică al Confederației Naționale a Sindicatelor din Moldova.

În acest context, sindicatele subliniază necesitatea asigurării unei concurențe loiale între lucrătorii autohtoni și cei străini, pentru a preveni situațiile în care angajatorii, în încercarea de a reduce costurile, ar putea favoriza angajarea persoanelor remunerate mai puțin în detrimentul salariaților deja încadrați pe piața muncii din Republica Moldova. 

„În anumite domenii pot apărea, într-adevăr, deficiențe în asigurarea forței de muncă, fie la nivel de ramură, fie în cadrul unor întreprinderi. Acest deficit este determinat inclusiv de migrația continuă a cetățenilor Republicii Moldova peste hotare, în căutarea unor locuri de muncă mai bine plătite. Această tendință este prezentă de mulți ani și care persistă și în prezent. În aceste condiții, atunci când este necesară atragerea forței de muncă din afara țării, este esențial să fie garantat faptul că drepturile acestor salariați sunt egale cu cele ale cetățenilor Republicii Moldova”, punctează Polina Fisticanu, șefa Departamentului protecție social-economică al Confederației Naționale a Sindicatelor din Moldova.

Contribuțiile sociale, o alegere, dar nu o obligație

În cazul companiilor cu investiții străine, contribuțiile și asigurarea socială și medicală pentru angajații străini pot fi realizate doar la solicitarea acestora. Acest aspect este prevăzut de Legea nr. 81/2004 cu privire la investiţiile în activitatea de întreprinzător, care prevede că întreprinderea poate transfera contribuţii în fondul de asigurare socială doar pentru salariaţii străini care au manifestat dorinţa de a beneficia de asistenţă medicală şi socială în Republica Moldova. Această dispoziţie este aplicabilă şi în cazul depunerii contribuţiilor în fondul de pensii, conform legislaţiei din țara noastră.

Polina Fisticanu

Șefa Departamentului protecție social-economică al Confederației Naționale a Sindicatelor din Moldova

„Respectiv, plata contribuțiilor de asigurări sociale pentru sectorul privat reprezintă 24% din salariu. În acest sens, noi trebuie să ne asigurăm că salariații străini beneficiază de aceleași drepturi și garanții și achită aceleași impozite ca și cetățenii Republicii Moldova care sunt angajați în țară”, susține Polina Fisticanu.

Există, însă, și o serie de aspecte importante legate de fiscalitate și de modul în care este utilizată forța de muncă străină. Potrivit sindicatelor, este necesară o monitorizare atentă pentru a verifica dacă raporturile de muncă sunt respectate în mod real și pentru a preveni fenomene precum munca nedeclarată, plata salariilor „în plic” sau evitarea achitării impozitelor, contribuțiilor sociale și primelor de asigurare medicală.

„În acest context, este esențial să ne asigurăm că cetățenii străini sunt informați și au posibilitatea reală de a solicita angajatorilor includerea în sistemele de asigurare socială și medicală, precum și de a contribui la bugetul public național prin plata taxelor și impozitelor. De asemenea, este important să fie prevenite situațiile în care aceste mecanisme sunt utilizate pentru a reduce artificial costurile angajatorilor, prin achitarea unor contribuții mai mici sau prin evitarea obligațiilor fiscale în cazul angajării cetățenilor străini”, afirmă Polina Fisticanu, șefa Departamentului protecție social-economică al Confederației Naționale a Sindicatelor din Moldova. 

Sindicatele militează ca drepturile și obligațiile să fie aceleași pentru toți salariații, fără excepție. Potrivit Confederației Naționale a Sindicatelor din Moldova, tratamentul trebuie să fie egal atât în relația dintre angajator și salariat, cât și între salariați. 

„Pe deoparte, vorbim despre vulnerabilitatea cetățenilor străini care vin să muncească în Republica Moldova, mulți dintre ei provin din țări asiatice, cu un nivel de trai mai scăzut, și ajung aici în căutarea unui loc de muncă. În aceste condiții, este esențial să ne asigurăm că nu sunt exploatați, că angajatorii respectă legislația și că nu apare concurența neloială între lucrătorii autohtoni și cei străini. Prin urmare, condițiile de muncă, obligațiile și mecanismele de protecție a drepturilor trebuie să fie identice pentru toți angajații. În ceea ce privește asigurarea socială, orice persoană încadrată în muncă trebuie să fie asigurată conform legii. În cazul în care se îmbolnăvește sau suferă o dizabilitate, aceasta trebuie să beneficieze de protecție și de prestațiile prevăzute de legislație. Totodată, Republica Moldova are încheiate acorduri de securitate socială cu mai multe state, inclusiv cu unele dintre țările de origine ale muncitorilor străini. Aceste acorduri permit ca perioadele de muncă realizate atât în țara de origine, cât și în Republica Moldova să fie luate în calcul, oferind, în timp, dreptul la pensie în condiții corelate”, spune Polina Fisticanu, șefa Departamentului protecție social-economică al Confederației Naționale a Sindicatelor din Moldova.

Concluzii

Soluția propusă de sindicate este ca autoritățile să respecte și să aplice în mod real prevederile Directivei Uniunii Europene privind salariile minime adecvate (Directiva nr. 2041/2022). Aceasta stabilește un reper clar: salariul minim trebuie să ajungă la cel puțin 50% din salariul mediu pe economie. Deși vizează statele membre ale Uniunii Europene, această directivă este relevantă și pentru Republica Moldova, în calitate de stat candidat, care și-a asumat angajamentul de a o transpune în legislația națională.

În acest context, sindicatele susțin majorarea salariului minim până la acest nivel de referință european, astfel încât să fie respectate standardele asumate, dar și pentru a asigura un nivel de trai decent. Concret, salariul minim ar trebui să acopere cel puțin cheltuielile de bază ale unui angajat și ale unui membru al familiei aflat în întreținerea acestuia.

Potrivit datelor oficiale, anul trecut peste 7.000 de cetățeni au obținut drept de ședere provizorie în Republica Moldova, în creștere față de anul 2024. Peste 4.000 dintre ei au venit aici la muncă. Cei mai mulți solicitanți provin din Turcia, Federația Rusă, Ucraina, Uzbekistan și Nepal.

Dacă vrei să fii mereu la curent cu noutăți despre piața muncii – abonează-te la canalul nostru de Telegram!