Despre drepturile femeilor însărcinate la locul de muncă

Sarcina nu ar trebui să însemne incertitudine profesională, dar o perioadă protejată prin lege și susținută de angajator. Femeile însărcinate beneficiază de o serie de drepturi clare pe piața muncii, menite să le asigure siguranța, stabilitatea locului de muncă și condiții adecvate de activitate. Cunoașterea acestor drepturi este primul pas pentru ca viitoarele mame să se simtă în siguranță atât acasă, cât și la serviciu.

Concediul de maternitate 

Femeile însărcinate au dreptul la concediu de maternitate plătit, împărțit în două perioade distincte: concediul prenatal și cel postnatal. În mod obișnuit, durata totală este de 126 de zile calendaristice: 70 de zile înainte de naștere și 56 de zile după.

Însă, în cazurile sarcinilor cu 3 și mai mulți copii, concediul prenatal este de 112 zile calendaristice. Și concediul postnatal poate fi mai lung, de 70 de zile calendaristice, dacă este o naştere complicată sau naştere a doi sau mai mulţi copii. 

Femeile care intră în concediu de maternitate beneficiază de o indemnizație în valoare de 100% din media veniturilor lor asigurate din ultimele 12 luni. Această indemnizație este plătită de Casa Națională de Asigurări Sociale. Iar dacă, din diverse motive, venitul mamei este mic sau inexistent, legislația permite, începând cu 2023, ca indemnizația să fie calculată în baza venitului tatălui, cu condiția ca acesta să fie asigurat.

Ulterior, după expirarea concediului de maternitate, persoanelor asigurate li se acordă, în baza unei cereri scrise, concediu parțial plătit pentru îngrijirea copilului până la vârsta de 3 ani, cu achitarea indemnizației din bugetul asigurărilor sociale de stat. Concediul parțial plătit pentru îngrijirea copilului până la vârsta de 3 ani se acordă, opțional, unuia dintre părinți, unuia dintre bunici, unei alte rude care se ocupă nemijlocit de îngrijirea copilului, precum și tutorelui.

Trebuie să mai știi că acest concediu poate fi folosit de ambii părinţi pe rând, în fracţiuni, conform disponibilităţii fiecăruia, cu condiţia ca aceste perioade să nu se suprapună. Acest concediu se include în vechimea în muncă, inclusiv în vechimea în muncă specială, şi în stagiul de cotizare.

În cazul solicitării concediului parțial plătit pentru îngrijirea copilului în fracțiuni, concediul se acordă în termen de cel mult 30 de zile de la data depunerii cererii, pentru perioada indicată în cerere. La cerere se anexează o copie a certificatului de naștere al copilului.

Salariatul are dreptul să revină la muncă din concediul parțial plătit pentru îngrijirea copilului până la vârsta de 3 ani înainte de expirarea termenului stabilit în cererea indicată, anunțând despre aceasta angajatorul, printr-o cerere scrisă, cu 15 zile lucrătoare înainte. Termenul respectiv poate fi redus prin acordul scris al părților.

De asemenea, femeile însărcinate pot beneficia de concediu anual de odihnă înainte de expirarea a șase luni de muncă la unitate. Pentru aceasta, femeile urmează să scrie o cerere și concediul pentru primul an de muncă se va acorda înainte de concediul de maternitate sau imediat după el. Durata concediului de maternitate nu se include în durata concediului de odihnă anual.

Protecție pentru gravide și mame

Codul Muncii oferă o protecție solidă pentru femeile însărcinate și pentru mamele aflate în concediu de maternitate sau de îngrijire a copilului. În această perioadă, angajatorul nu are dreptul să le concedieze, iar protecția se menține până când copilul împlinește șase ani. Situațiile în care contractul poate fi totuși încetat sunt rare și strict prevăzute de lege, cum ar fi lichidarea completă a unității sau abateri disciplinare grave, demonstrate oficial.

În plus, viitoarele mame sunt protejate și în ceea ce privește condițiile de muncă. Ele nu pot fi obligate să lucreze peste program, noaptea sau în medii riscante. Dacă medicul recomandă acest lucru, femeia poate cere modificarea programului ori transferul temporar la o muncă mai ușoară, fără să-i fie redus salariul.

Un drept esențial, despre care se vorbește prea puțin, este cel al femeilor însărcinate de a lipsi de la serviciu pentru consultațiile medicale prenatale.

Acest drept este prevăzut de Convenţia colectivă (nivel naţional) nr. 2/2004, care stipulează că angajatorul este obligat să le acorde femeilor însărcinate timp liber pentru trecerea examenelor medicale prenatale, care se include în timpul de muncă.

Legislația nu prevede exact câte ore le sunt acordate femeilor însărcinate pentru aceste verificări medicale, ceea ce înseamnă că durata absențelor poate fi adaptată în funcție de necesitățile reale ale fiecărui caz. Mai mult, aceste absențe sunt considerate motivate, se plătesc și nu trebuie recuperate ulterior. Cu alte cuvinte, salariul nu poate fi redus, iar timpul petrecut la medic nu poate fi transformat în datorie de ore față de angajator.

La fel de important este și regimul perioadei de probă. Dacă o angajată și-a informat oficial angajatorul despre sarcină, legea nu permite stabilirea sau menținerea unei perioade de probă pentru ea.

Această interdicție are rolul de a preveni concedierile mascate și presiunile asupra femeilor însărcinate într-o etapă în care au nevoie de stabilitate și protecție, nu de incertitudine profesională.

Pauze pentru hrănirea copilului

Art. 108 din Codul Muncii reglementează faptul că părinții care au copii în vârstă de până la 3 ani li se acordă, pe lângă pauza de masă, pauze suplimentare pentru alimentarea copilului. Este important să știi că aceste pauze vor avea o frecvenţă de cel puţin o dată la fiecare 3 ore, fiecare pauză având o durată de minimum 30 de minute. Pentru părinţii care au 2 sau mai mulţi copii cu vârsta de până la 3 ani, durata pauzei nu poate fi mai mică de o oră.

Important! Pauzele pentru alimentarea copilului se includ în timpul de muncă şi se plătesc reieşindu-se din salariul mediu. Dacă angajatorul asigură în cadrul unităţii încăperi speciale pentru alimentarea copiilor, acestea vor trebui să îndeplinească condiţiile de igienă corespunzătoare normelor sanitare în vigoare.

Concediul suplimentar neplătit pentru îngrijirea copilului

În afară de concediul de maternitate şi concediul parţial plătit pentru îngrijirea copilului până la vârsta de 3 ani, femeii i se acordă, în baza unei cereri scrise, un concediu suplimentar neplătit pentru îngrijirea copilului cu vârsta de la 3 la 4 ani, cu menţinerea locului de muncă (a funcţiei). Dacă, totuși, locul de muncă anterior sau funcţia pe care o deținea a fost desființată, femeia va primi un alt loc de muncă echivalent (funcţie echivalentă). În baza unei cereri scrise, în timpul aflării în concediul suplimentar neplătit pentru îngrijirea copilului, femeia poate să lucreze într-un regim de muncă parțial sau la domiciliu.

Reține! Perioada concediului suplimentar neplătit se include în vechimea în muncă, inclusiv în vechimea în muncă specială, dacă contractul individual de muncă nu a fost suspendat. 

Concluzii

Legislația muncii nu reglementează un termen exact în care salariata urmează să notifice în scris angajatorul despre survenirea sarcinii. Acest fapt se datorează circumstanțelor de ordin fiziologic ce survin diferit în fiecare caz particular. Prin urmare, salariata poate notifica angajatorul despre survenirea sarcinii chiar imediat după confirmarea medicală a acestei stări, inclusiv, în orice perioadă de timp.

Din practică, unele salariate așteaptă până când află că sarcina evoluează bine, altele anunță mai repede pentru că simptomele sunt mult prea evidente. Cert este că, cu cât mai repede se anunță angajatorul, cu atât mai repede salariata se bucură de protecția legii.

Recomandăm salariatelor să informeze angajatorul în timp util despre sarcină, astfel încât acesta să poată planifica și stabili un program de muncă în cadrul echipei, inclusiv pentru salariat, în final, pentru a gestiona cât mai eficient activitatea economică desfășurată.

Dacă vrei să fii mereu la curent cu noutăți despre piața muncii – abonează-te la canalul nostru de Telegram!