Angajații vor putea face voluntariat în timpul orele de muncă

Cum ar fi ca într-o zi din săptămână, din cele 8 ore de muncă, 3 să le petreci îngrijind de câinii și pisicile abandonate într-un azil? Sau lunar să te alături la acțiunile de plantare a copacilor într-o zonă expusă alunecărilor de teren, din contul orelor de muncă? Frumos, nu-i așa? Ei bine, acest lucru ar putea deveni posibil în Republica Moldova. Autoritățile au operat mai multe modificări la Legea cu privire la activitatea de voluntariat și au introdus, în premieră, o formă de voluntariat doar pentru angajați și angajatori. Despre ce este vorba, află din articol.

Ce reprezintă voluntariatul corporativ?

Voluntariatul corporativ este o metodă non-formală de implicare a angajaților în activități cu impact pozitiv asupra comunității noastre. Această formă de voluntariat presupune implicarea angajaților unei companii în activități de voluntariat, sprijinite sau chiar organizate de companie. Astfel, angajatorul oferă timp, resurse sau oportunități pentru ca salariații să participe la acțiuni sociale, educaționale, de mediu, etc.

Angajații pot face voluntariat în timpul orelor de muncă, fără a li se tăia din salariu. În loc să lucreze, de exemplu, 8 ore la birou, angajatul poate face voluntariat 2-3 ore, iar acestea să fie considerate ore lucrate. Desigur, acest lucru se face cu acordul angajatorului și în limitele stabilite de politicile interne ale companiei. 

Activitățile de voluntariat corporativ pot fi diverse: plantări de copaci, colete pentru cauze sociale, mentorat pentru tineri, renovarea unor spații comunitare, etc. Companiile se pot implica inclusiv în activități de voluntariat digital, care presupune organizarea cursurilor online pe diferite tematice pentru elevi, tineri sau diferite categorii de specialiști.

Potrivit modificărilor legislative, voluntariatul corporativ este reprezentat de proiectele și inițiativele pe care persoanele juridice le organizează pentru a încuraja și a permite propriilor angajați să își ofere voluntar timpul și abilitățile pentru a sprijini proiecte comunitare sau proiecte orientate spre un anumit beneficiar.

Voluntariatul corporativ reprezintă un pilon al responsabilității sociale corporative și este reglementat de politicile interne ale persoanelor juridice de drept privat. 

Organizarea voluntariatului corporativ are la bază următoarele principii: 

• implicarea propriilor angajați în activitățile voluntare;
• angajații se implică din proprie voință în activitățile voluntare organizate; 
• activitatea voluntară este orientată spre beneficii comunitare sau sociale;
• activitatea voluntarilor nu conduce la acumulare de profit pentru companie;
• activitatea de voluntariat poate fi cotizată în orele de muncă ale angajaților. 

Drepturile, obligațiile și garanțiile sociale în cazul voluntariatului corporativ sunt reglementate de relațiile contractuale între angajat și angajator, încheiat în conformitate cu cadrul normativ în vigoare. Documentul a fost aprobat de Parlament în prima lectură. Dacă legea va fi adoptată de deputați în lectura a doua, atunci documentul va înlocui actuala Lege nr. 121/2010 privind voluntariatul.

Cum motivăm angajatorii?

Moldova a introdus în legislație conceptul de voluntariat corporativ pentru a se alinia standardelor europene și pentru a încuraja implicarea activă a mediului privat în viața comunității. Această formă de voluntariat, extrem de populară în Uniunea Europeană, presupune ca angajații să se implice în activități sociale sau comunitare cu sprijinul angajatorului, fie în timpul programului de lucru, fie în afara acestuia, cu recunoașterea contribuției lor.

Prin recunoașterea oficială a voluntariatului corporativ, autoritățile din Republica Moldova creează un cadru legal care le va permite, în viitor, să ofere companiilor anumite facilități fiscale sau deduceri pentru implicarea în astfel de acțiuni. Astfel, angajatorii vor fi stimulați să contribuie la binele comun, iar angajații vor putea să se implice activ, fără pierderi salariale. În plus, acest model consolidează relația dintre angajat și angajator, crește satisfacția profesională și aduce un plus de valoare companiei, prin responsabilitate socială și imagine pozitivă în societate.

Voluntariatul = Experiență de muncă

Atenție! Noul document precizează că tinerii se pot implica în activități de voluntariat de la 14 ani, doar cu acordul părinților, iar de la 16 ani - în mod independent. 

Totodată, documentul stipulează că la angajarea unui candidat sau la atestarea şi promovarea unui angajat, voluntariatul va fi considerat de angajator ca experienţă de muncă, în condiţiile în care aceasta constituie criteriu de selecţie. În prezent, lipsa unui mecanism eficient de recunoaştere a competențelor dobândite prin voluntariat reduce atractivitatea implicării în astfel de activități, mai ales pentru tineri care caută să acumuleze experiență.

Dan Perciun

Ministrul Educației și Cercetării

„Legea are ca scop crearea unui cadru mai flexibil, mai accesibil și mai puțin birocratic pentru toți cetățenii, indiferent de vârstă, care doresc să contribuie prin voluntariat la dezvoltarea țării. Promovarea voluntariatului reprezintă o preocupare constantă a Ministerului Educației și Cercetării, pentru că ne dorim ca tinerii să fie implicați în experiențe formale și informale, care să le permită să își dezvolte competențele necesare pentru piața muncii”, a menționat Dan Perciun, ministrul Educației și Cercetării.

Reține! Se interzice încheierea unui contract de voluntariat pentru a evita semnarea unui contract individual de muncă sau, după caz, a unui contract civil de prestări servicii, a altui contract pentru efectuarea prestațiilor respective, inclusiv a contractului de stagiu. Autoritățile promovează parteneriatele între sectorul public, privat și organizațiile necomerciale pentru a valorifica potențialul voluntariatului și a asigura sustenabilitatea acestuia. 

Voluntariat informal VS Voluntariat formal

Noul cadru legal prevede înlocuirea carnetelor de voluntar existente cu certificate de voluntariat, care atestă competențe dobândite pe parcursul activității voluntare. Totodată, documentul prevede o metodă nouă de certificare a programelor de voluntariat, instituie mecanisme de suport pentru voluntariatul informal, precum și oferă asigurările necesare persoanelor care se implică în voluntariat. 

Una din prevederile esențiale în proiectul aprobat este diferențierea clară între voluntariatul formal şi cel informal, pentru a asigura adaptarea la realitate a cadrului normativ, or, voluntariatul informal reprezintă 95% din activitățile voluntare realizate, fiind necesar crearea unui cadru legal favorabil care să susțină această activitate.

Are loc și recunoaşterea competențelor şi abilităților dobândite de voluntari pe parcursul realizării serviciului voluntar, care reprezintă perioada de încadrare a voluntarului într-un program de voluntariat. La etapa recrutării, voluntarul va cunoaşte care sunt abilitățile şi competențele pe care urmează să le dobândească la finele programulủi. Competențele vor fi ancorate în tipul şi structura programului, precum şi în durata acestuia şi necesitatea de a realiza un număr de ore. La finalul serviciului, voluntarului i se eliberează un certificat care atestă, în urma unei evaluări, competențele şi abilitățile dobândite. Certificatul poate fi eliberat doar de organizațiile care implementează un program certificat de voluntariat. 

Concluzii

Implicarea angajaților în acțiunile de voluntariat corporativ rămâne un act benevol, ghidat de propria lor alegere și disponibilitate. Legea prevede clar că angajatorii nu au dreptul să impună participarea la activități de voluntariat și nu pot condiționa sau forța salariații să se implice împotriva voinței lor. Mai mult, refuzul unui angajat de a participa la astfel de activități nu poate atrage după sine nicio formă de sancțiune, marginalizare sau tratament discriminatoriu la locul de muncă. Voluntariatul este, prin definiție, un gest liber și conștient de implicare, nu o obligație profesională.

Această abordare legală protejează libertatea individuală și evită abuzurile, încurajând totodată un climat sănătos, în care implicarea socială este autentică, generată de motivație personală, nu din constrângere. Respectarea acestor principii este esențială pentru ca voluntariatul corporativ să-și păstreze sensul real și să aibă un impact pozitiv atât asupra comunității, cât și asupra echipelor de lucru.