Angajații ar putea primi până la trei salarii medii pe economie, dacă firma intră în faliment

Angajații companiilor private care intră în insolvență sau faliment nu vor mai risca să rămână fără salariile cuvenite. Guvernul pregătește un mecanism prin care statul va acoperi restanțele salariale pentru cel mult ultimele trei luni de activitate, în limita a trei salarii medii pe economie. Măsura face parte din angajamentele asumate în procesul de aderare la Uniunea Europeană. 

Fondul de garantare

Salariații care își pierd locul de muncă din cauza falimentului sau insolvenței angajatorului vor beneficia de un nou mecanism de protecție financiară. Statul ar putea garanta achitarea restanțelor salariale pentru ultimele trei luni de muncă, în limita a trei salarii medii pe economie. Plățile se vor efectua prin intermediul Casei Naționale de Asigurări Sociale, fără a introduce taxe suplimentare pentru angajatori.

Natalia Plugaru

Ministrul Muncii și Protecției Sociale

„Instituim un mecanism de protecție a salariaților care lucrează în companii care, la un moment dat, intră în insolvență. Este vorba despre un mecanism de protecție a datoriilor salariale prin care statul va garanta plata acestor datorii pentru cel mult ultimele trei luni, în valoare de trei salarii medii pe economie. Nu introducem nicio taxă nouă pentru angajatori. Aceste plăți vor fi efectuate din bugetul de stat prin intermediul Companiei Naționale de Asigurări Sociale. Este un pas extrem de important în procesul nostru de aderare la Uniunea Europeană, dar și în procesul de protecție a drepturilor salariaților”, a declarat Natalia Plugaru, ministrul Muncii și Protecției Sociale.

Atenție! Regula este valabilă doar pentru angajații din sectorul real. Fondul de garantare reprezintă un mecanism nou de protecție a salariaților, care nu introduce taxe suplimentare pentru colectare de fonduri necesare pentru achitarea restanțelor salariale. 

Cum se întâmplă în prezent?

În prezent, în Republica Moldova, atunci când o companie din sectorul privat intră în faliment și nu mai dispune de resurse financiare, angajații riscă să rămână fără salariile și alte drepturi salariale restante. În lipsa unui mecanism de garantare, recuperarea acestor bani depinde de procedura de insolvabilitate, care poate dura mult timp sau poate să nu acopere integral sumele datorate. Noul mecanism propus prevede ca statul să garanteze plata drepturilor salariale restante pentru cel puțin ultimele trei luni de muncă, în limita unui plafon stabilit prin lege.

Mecanismul nu se va aplica tuturor angajatorilor. Sunt exceptate companiile care, potrivit legii, nu pot fi supuse procedurii de insolvabilitate, companiile multinaționale care nu desfășoară activitate în Republica Moldova, autoritățile și instituțiile din sectorul public, precum și întreprinderile de stat și municipale. De asemenea, nu vor beneficia de această protecție patronii care sunt și salariați ai propriei companii, dacă au contribuit la ajungerea firmei în stare de insolvabilitate.

În schimb, mecanismul îi va proteja pe toți angajații din sectorul privat, indiferent dacă lucrează cu normă întreagă sau cu timp parțial și indiferent dacă au un contract individual de muncă pe durată determinată sau nedeterminată. Totodată, dreptul la plata creanțelor salariale nu va depinde de vechimea în muncă. Astfel, vor putea beneficia de această garanție inclusiv persoanele care au lucrat doar două sau trei luni înainte ca angajatorul să între în insolvabilitate. 

Ce reprezintă „drepturile salariale”?

Proiectul de lege, care este în proces de elaborare, introduce pentru prima dată în legislația muncii din Republica Moldova noțiunea de „drepturi salariale”, care stabilește clar ce sume sunt garantate angajaților atunci când compania la care lucrează intră în insolvabilitate.

Mai exact, nu este vorba doar despre salariul neachitat. În categoria drepturilor salariale intră toate sumele pe care angajatorul este obligat să le plătească salariatului pentru munca prestată. Acestea includ salariile restante, indemnizația pentru concediul anual nefolosit până la deschiderea procedurii de insolvabilitate, precum și alte plăți prevăzute de lege sau de contractul individual de muncă, care trebuiau achitate la încetarea raporturilor de muncă.

Totuși, aceste sume nu vor fi plătite automat. Angajații vor putea beneficia de garanția statului doar după ce instanța de judecată va declara oficial insolvabilitatea companiei și va confirma valoarea creanțelor salariale pe care angajatorul le datorează fiecărui salariat.

Mihai - Gabriel Ciobanu

Secretar de stat, Ministerul Muncii și Protecției Sociale

„Salariații vor putea beneficia de plata drepturilor salariale aferente ultimelor trei luni de activitate înainte de deschiderea procedurii de insolvabilitate. Am propus ca plafonul maxim garantat să fie echivalentul a trei salarii medii lunare pe economie. Acest plafon va fi actualizat anual, în funcție de salariul mediu lunar prognozat, care va servi drept reper pentru calculul sumelor garantate. Plata va acoperi nu doar salariile restante, ci și indemnizația pentru concediul anual neutilizat și alte drepturi salariale datorate la încetarea raporturilor de muncă. Sumele vor fi achitate o singură dată, prin intermediul serviciului guvernamental MPay”, a spus Mihai - Gabriel Ciobanu, secretar de stat, Ministerul Muncii și Protecției Sociale.

Reține! Casa Națională de Asigurări Sociale va achita salariile restante, dar ulterior va avea dreptul să recupereze acești bani de la angajatorul aflat în insolvabilitate. Acest drept se numește drept de subrogare - adică, după ce plătește în locul firmei, statul preia dreptul angajatului de a recupera suma de la companie.

„În țările pe care le-am analizat, doar 36% dintre companiile care intră în faliment au datorii salariale și în multe cazuri, instituțiile care garantează aceste sume reușesc să obțină banii înapoi în urma procesului, mai lung, de lichidare. Deci, toate bunurile pe care le are o companie în momentul falimentului sunt scoase la licitație, sunt vândute și din aceste sume de venit, statul reușește să-și întoarcă banii”, a menționat Mihai - Gabriel Ciobanu, secretar de stat, Ministerul Muncii și Protecției Sociale.

Concluzii

Dacă se constată fraude sau încălcări ale legii, iar un angajator a declarat intenționat datorii false ori a provocat prejudicii, persoanele responsabile pot răspunde penal, așa cum prevede și Legea insolvabilității. Statul nu va achita imediat banii după deschiderea procedurii de insolvabilitate. Plata se va face doar după ce instanța de judecată confirmă oficial ce datorii salariale există și cui îi sunt adresate. Așadar, salariații vor fi protejați, însă plata din bugetul de stat se va face numai după ce toate datoriile salariale au fost verificate și confirmate oficial, pentru a evita fraudele și plățile nejustificate.

Mihai - Gabriel Ciobanu

Secretar de stat, Ministerul Muncii și Protecției Sociale

„Deocamdată, nu există date exacte privind numărul angajaților care ar putea beneficia de acest mecanism. Pentru a face o estimare, am calculat o medie ponderată a numărului de angajați din companiile micro, mici și mijlocii, care este de aproximativ 6,1 salariați per companie. Astfel, raportând această medie la aproximativ 2.900 de companii care ar putea fi expuse riscului de insolvabilitate, rezultă că aproximativ 17.700 de salariați ar putea fi potențial afectați de intrarea angajatorilor în insolvabilitate. Această estimare indică doar numărul posibil de angajați expuși riscului, nu și faptul că aceștia ar avea deja datorii salariale neachitate”, a specificat Mihai - Gabriel Ciobanu, secretar de stat, Ministerul Muncii și Protecției Sociale.

În ultimii cinci ani, în Republica Moldova au fost înregistrate anual aproximativ 2.700 de companii aflate în procedură de insolvabilitate. În fiecare an, între 300 și 500 de firme ajung în această situație, numărul acestora variind în funcție de evoluția condițiilor macroeconomice.

Ministerul Muncii și Protecției Sociale a anunțat că proiectul de lege este în proces de definitivare și în scurt timp urmează să fie supus consultărilor publice. Legea ar putea intra în vigoare abia la începutul anului 2028.

Vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă pe piața muncii din Moldova? Abonează-te la canalul nostru de Telegram - aici publicăm zilnic cele mai recente știri.