În Moldova ar putea fi deschise cabinete individuale de medicină a muncii

Controalele medicale pentru angajații în condiții de risc ar putea fi mai rare. Guvernul vrea să schimbe regulile pentru controalele medicale ale angajaților care lucrează în medii periculoase. În loc să fie verificați medical în fiecare an, aceștia ar putea merge la control o dată la 2 sau chiar 3 ani, în funcție de riscurile de la locul de muncă. Scopul este de a folosi mai bine resursele medicale și de a reduce sarcinile pentru angajatori, fără a pune în pericol sănătatea lucrătorilor.

Examinări medicale mai rare

Autoritățile au elaborat un proiect de lege, supus consultărilor publice, care presupune revizuirea frecvenței examenului medical periodic. Mai exact, proiectul propune ajustarea periodicității supravegherii stării de sănătate a lucrătorilor expuși riscurilor profesionale, prin extinderea intervalului dintre examenele medicale periodice de la 12 luni la 24 sau 36 de luni, în funcție de riscurile profesionale specifice fiecărui loc de muncă. Potrivit autorităților, această modificare are scopul de a utiliza mai eficient resursele medicale, adaptarea supravegherii la riscurile reale identificate și reducerea sarcinilor administrative pentru angajatori, fără a diminua nivelul de protecție a sănătății lucrătorilor.

Spre exemplu, în cazul factorilor de risc pentru care periodicitatea a fost revizuită la 24 de luni, se estimează că cheltuielile suportate de către angajator se vor reduce cu peste 30% față de nivelul actual, pe o perioadă de doi ani.

Cabinete individuale de medicină a muncii

Proiectul propune extinderea rețelei de prestatori ai serviciilor specializate de medicină a muncii, prin diversificarea modalităților de furnizare a acestor servicii. Astfel, întreprinderile și instituțiile vor avea posibilitatea să-și deschidă propriile cabinete de medicină a muncii în cadrul unității, asigurând supravegherea stării de sănătate a propriilor angajați. Totodată, se prevede înființarea cabinetelor individuale de medicină a muncii, care vor putea presta servicii, în special, pentru întreprinderile mici și mijlocii, contribuind la creșterea accesului acestora la servicii de specialitate de calitate. 

„Prin aceste măsuri, proiectul urmărește reducerea deficitului de prestatori, facilitarea accesibilității serviciilor și descentralizarea supravegherii medicale, astfel încât lucrătorii și angajatorii să beneficieze de o acoperire mai bună și mai eficientă”, se spune în nota de fundamentare a proiectului de lege. 

Aplicarea noilor prevederi va avea un impact semnificativ, dar echilibrat, asupra sectorului privat. În prezent, costurile aferente supravegherii sănătății lucrătorilor sunt suportate integral de angajatori, însă calitatea și uniformitatea acestor servicii diferă considerabil în funcție de prestator și de resursele disponibile. Prin noile reglementări, se urmărește micșorarea poverii financiare asupra mediului privat și asigurarea calității, eficienței și uniformității supravegherii stării de sănătate, printr-o mai bună integrare a serviciilor de medicină a muncii. 

Regulamentul introduce criterii clare de organizare, funcționare și responsabilitate ale cabinetelor de medicină a muncii. Aceasta permite angajatorilor să dezvolte un cabinet de medicina muncii intern sau să contracteze prestatori credibili, cu competență verificată, reducând riscurile legate de furnizarea unor servicii incomplete sau neconforme.

Cine va suporta costurile examenelor medicale?

Costurile asociate organizării și efectuării supravegherii stării de sănătate a lucrătorilor expuși riscului profesional sunt și vor fi suportate de către angajator, în conformitate cu prevederile legislative în domeniu. Pentru anumite categorii de lucrători, cum sunt ucenicii, precum și pentru efectuarea examenelor medicale post-expunerii profesionale, serviciile respective sunt și ar trebui în continuare să fie acoperite din fondurile asigurării obligatorii de asistență medicală. Deși, în prezent, aceste persoane beneficiază formal de examene medicale în baza asigurării, accesul lor la specialistul cu competență directă în domeniul riscurilor profesionale, cum ar fi medicul de medicină a muncii, este limitat.

Această limitare reduce semnificativ eficiența actului medical și valoarea reală a examinării, deoarece doar specialistul în medicina muncii poate evalua în mod corespunzător impactul factorilor profesionali asupra sănătății lucrătorului.

Prin urmare, este esențial ca examenele medicale post-expunere și cele ale ucenicilor, să fie acoperite integral din fondurile asigurării obligatorii de asistență medicală.

Aceasta nu doar asigură echitate între categoriile de lucrători, dar garantează și protecția reală a sănătății ocupaționale, contribuind la prevenirea bolilor profesionale și la menținerea capacității de muncă a populației active.

Concluzii

Opțiunea „a nu face nimic” ar avea consecințe directe asupra sănătății și calității vieții lucrătorilor. Fără intervenții, sistemul nu ar putea răspunde cerințelor supravegherii sănătății lucrătorilor expuși riscurilor profesionale, iar povara bolilor cronice legate de muncă ar continua să crească. Totodată, costurile pentru sistemul public de sănătate și angajatori ar rămâne ridicate.

„În lipsa acestor modificări, nu ar putea fi extinsă rețeaua prestatorilor de servicii specializate de medicina muncii, inclusiv prin autorizarea cabinetelor individuale și a celor interne, ceea ce ar limita accesul lucrătorilor și angajatorilor la servicii calitative”, menționează autorii proiectului. 

Prin îmbunătățirea cadrului de supraveghere a sănătății lucrătorilor, se creează premisele unei relații mai transparente și mai eficiente între angajatori, serviciile medicale și autoritățile competente, favorizând prevenția și intervenția timpurie în cazurile de risc profesional. În același timp, alinierea la directivele europene în domeniul sănătății și securității în muncă consolidează credibilitatea și responsabilitatea socială a mediului privat din Republica Moldova, contribuind la modernizarea condițiilor de muncă, la protejarea capitalului uman și la creșterea durabilă a economiei naționale.

Conform datelor Biroului Național de Statistică, în anul 2024, numărul total al populației ocupate în ramurile economiei naționale a constituit 853.900, iar numărul de lucrători examinați pentru examenele medicale periodice a constituit 79.512 persoane sau 9,3% din populația ocupată, dintre care admiși au fost 78.556 persoane sau 98,8% din lucrătorii care au efectuat examenul medical periodic. 

Fiecare angajator este obligat, prin legislația națională, anual să asigure organizarea și efectuarea supravegherii medicale a lucrătorilor expuși factorilor de risc profesional. Tendința multianuală este alarmantă, analiza datelor privind ponderea persoanelor examinate medical evidențiază o tendință de scădere a examinării stării de sănătate a angajaților, de la 11,7% în anul 2022 - până la 10,7 % în anul 2024.

Cauți un loc de muncă în Chișinău sau în alt oraș din Moldova? Pe delucru.md găsești oferte verificate de la angajatori de încredere. Iar dacă vrei să fii mereu la curent cu noutăți despre piața muncii – abonează-te la canalul nostru de Telegram! Fii la curent cu tot ce contează pentru cariera ta!