Cum îți afectează burnout-ul viața profesională?

Te simți tot mai des obosit la locul de muncă? Sau ai ajuns în punctul în care energia și motivația par complet epuizate? Nu ești singurul. Într-un ritm de viață tot mai alert, burnout-ul a devenit o realitate pentru mulți angajați, afectând nu doar performanța profesională, dar și sănătatea emoțională și fizică. În acest articol, alături de Ana Niculăeș, psihologă și psihoterapeută integrativă, inițiatoarea proiectului Respiro.md, explicăm cum recunoști semnele epuizării și ce poți face pentru a-ți recăpăta echilibrul. 

Principalele semne ale burnout-ului

Burnout-ul nu apare dintr-o dată. El se instalează treptat, ca un foc care mocnește sub cenușă și la un moment dat, nu mai rămâne nimic de ars.

Organizația Mondială a Sănătății definește burnout-ul ca un sindrom rezultat din stresul cronic la locul de muncă, neadministrat corespunzător. El se manifestă pe trei planuri: epuizare profundă (fizică și emoțională), distanțare mentală sau cinism față de muncă și sentimentul tot mai accentuat că nu mai ești eficient, că ceea ce faci nu mai contează.

Ana Niculăeș

Psihologă și psihoterapeută integrativă, Respiro.md

„Semnele timpurii pe care le văd frecvent în cabinet sunt: oboseala care nu trece nici după weekend, iritabilitate crescută față de colegi sau clienți, dificultăți de concentrare, insomnie sau, dimpotrivă, nevoia de a dormi excesiv, senzația că munca nu mai are sens, retragerea socială și o rezistență din ce în ce mai mare la ideea de a merge la serviciu. Uneori, primele semnale sunt pur fizice: dureri de cap, tensiune musculară, probleme digestive, pe care angajatul le ignoră sau le pune pe seama la altceva”, susține Ana Niculăeș, psihologă și psihoterapeută integrativă, Respiro.md.

Cum îți afectează burnout-ul performanța?

Burnout-ul atacă tocmai capacitățile de care avem cel mai mult nevoie la locul de muncă: claritatea gândirii, luarea deciziilor, creativitatea și relațiile interpersonale.

„Datele recente sunt îngrijorătoare. Conform European Working Conditions Survey 2024, realizat de Eurofound pe un eșantion de 36.644 de angajați din 35 de țări europene, 13% dintre lucrătorii din UE raportează că se simt epuizați emoțional permanent sau aproape permanent, iar 28% resimt epuizare fizică frecventă la finalul zilei de muncă. La nivel global, circa 82% din angajați se află în zona de risc pentru burnout, conform cercetărilor din 2025, iar mai mult de jumătate raportează că s-au confruntat cu burnout în 2024, cu o diferență de gen semnificativă: 59% dintre femei față de 46% dintre bărbați”, afirmă Ana Niculăeș, psihologă și psihoterapeută integrativă, Respiro.md. 

Concret, la nivel de performanță, scade calitatea deciziilor, cresc erorile, se diminuează inițiativa și se instalează o productivitate de suprafață, astfel încât angajatul bifează sarcini, dar fără implicare reală.

„Din perspectivă neuroștiințifică, prin teoria polivagală a lui Stephen Porges, burnout-ul înseamnă că sistemul nervos a ieșit din zona de reglare. Când suntem cronic suprastimulați sau epuizați, creierul intră în moduri defensive: luptă, fugă sau „înghețare”. În starea de „înghețare”, angajatul poate părea prezent fizic, dar este absent mental. Este o formă de detașare care mimează indiferența, dar este de fapt o formă de supraviețuire a sistemului nervos”, spune Ana Niculăeș, psihologă și psihoterapeută integrativă, Respiro.md. 

Cum influențează burnout-ul relațiile dintre colegi?

Ana Niculăeș susține că o echipă în care unul sau mai mulți membri sunt în burnout funcționează diferit și nu în sens pozitiv. Cinismul, unul dintre semnele clasice ale burnout-ului, se manifestă adesea ca sarcasm, retragere sau critică excesivă față de colegi. Empatia scade, nu pentru că persoana este rea, dar pentru că are foarte puțin de oferit când rezervele proprii sunt epuizate. Comunicarea devine defensivă sau evitantă, iar conflictele minore se transformă în tensiuni cronice.

Ana Niculăeș

Psihologă și psihoterapeută integrativă, Respiro.md

„Dintr-o perspectivă neurobiologică, o echipă eficientă nu se construiește doar prin tehnici de management, ea are nevoie de oameni care se simt în siguranță unii față de ceilalți. Burnout-ul distruge exact acest sentiment de siguranță psihologică. Oamenii epuizați nu mai au resurse pentru empatie, pentru ascultare activă sau pentru colaborare autentică. Ceea ce pare un conflict de personalitate sau o problemă de comunicare este, foarte adesea, o problemă de epuizare colectivă”, menționează Ana Niculăeș, psihologă și psihoterapeută integrativă, Respiro.md.

Ce greșeli frecvente facem atunci când ignorăm oboseala cronică?

Ana Niculăeș susține că prima și cea mai costisitoare greșeală este să confundăm oboseala cu lenea. Când o persoană în burnout nu mai performează la capacitate maximă, adesea primul răspuns, atât al angajatorului, cât și al salariatului este să se forțeze mai tare. Este exact contrariul a ceea ce ar fi util.

A doua greșeală este să așteptăm să ne simțim mai bine ca să ne odihnim. Sistemul nervos epuizat nu se reglează singur prin voință. El are nevoie de condiții concrete: somn, siguranță, conexiune, mișcare, sens.

A treia greșeală este să tratăm simptomele izolat: o pastilă pentru durerea de cap, o vacanță scurtă, un weekend de relaxare, fără să schimbăm nimic structural. 

„Burnout-ul este un mesaj al sistemului, nu un accident izolat. Datele europene confirmă urgența acestei probleme. Conform Eurofound (2024), 29% dintre angajații din UE nu știu că există măsuri de prevenire a stresului la locul de muncă, ceea ce înseamnă că nu pot nici măcar să ceară ajutor. Pe de altă parte, studii din 2025 arată că nivelul burnout-ului a atins un maxim al ultimilor șase ani, aproape 72% din angajați confruntându-se cu stres moderat până la foarte ridicat și tot mai puțini angajatori luând măsuri concrete. Doar 48% dintre angajați cred că organizația lor se preocupă cu adevărat de sănătatea lor mentală”, declară Ana Niculăeș, psihologă și psihoterapeută integrativă, Respiro.md.

Măsuri de combatere a burnout-ului

Burnout-ul nu este niciodată doar o problemă personală. La nivel individual, măsurile țin de:

• Recunoașterea timpurie. Cel mai puternic instrument este autoobservarea onestă: nu „cât de mult pot duce”, dar „cum mă simt cu adevărat?”. Jurnalul emoțional sau discuțiile cu un terapeut ajută la conștientizare înainte ca epuizarea să devină criză.
• Reglarea sistemului nervos. Tehnici precum respirația diafragmatică, mișcarea corporală conștientă, yoga sau scurte pauze de deconectare în timpul zilei de lucru nu sunt mofturi, sunt intervenții documentate neurobiologic pentru revenirea din starea de alertă cronică.
• Limitele sănătoase. „NU” este o propoziție completă. Capacitatea de a refuza sarcini care depășesc resursele momentului nu este egoism, este igienă profesională.
• Conexiunea. Izolarea agravează burnout-ul. A vorbi deschis cu un coleg, a căuta mentorat sau supervizare, a face parte dintr-o comunitate profesională susținătoare sunt factori de protecție care s-au dovedit eficienți.

La nivel organizațional: Cultura care normalizează suprasolicitarea este un factor de risc major. Printre cei mai importanți factori care declanșează burnout-ul se numără: sarcina excesivă de muncă, orele lungi, conflictele de rol și lipsa autonomiei.

Organizațiile care investesc în well being real, în comunicare autentică, autonomie, recunoaștere și siguranță psihologică au angajați mai sănătoși și mai productivi pe termen lung.

Ana Niculăeș

Psihologă și psihoterapeută integrativă, Respiro.md

„Dacă te regăsești în vreunul dintre semnele descrise mai sus sau dorești să evaluezi mai concret riscul tău de burnout, am pregătit un ghid practic gratuit, conține un instrument de auto-identificare a riscului și strategii concrete, adaptate diferitelor profiluri profesionale. Ghidul practic pentru prevenirea burnout-ului la locul de muncă poate fi accesat aici”, menționează Ana Niculăeș, psihologă și psihoterapeută integrativă, Respiro.md.

Concluzii

La final, de această dată, venim cu o recomandare, în loc de o concluzie, care, ne-am gândit că ți-ar putea fi de folos. Aceste teme, neurobiologia stresului, dinamicile de echipă, autoreglarea emoțională vor fi în centrul primului Congres Național cu participare internațională „Echilibru interior și vitalitate profesională: pentru profesioniști sănătoși și echipe eficiente”, care va avea loc între 14-17 mai 2026, la Chișinău.

Evenimentul reunește psihologi, medici, psihoterapeuți și specialiști în sănătate mintală din Moldova, România și din diasporă, cu un program dedicat sănătății emoționale a profesioniștilor și echipelor. Este un spațiu deschis oricui dorește să înțeleagă mai bine cum funcționăm sub presiune și cum putem funcționa altfel. Pentru detalii și înregistrare, accesează aici.

Vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă pe piața muncii din Moldova? Abonează-te la canalul nostru de Telegram - aici publicăm zilnic cele mai recente știri.