Ce este overemploymentul: un drept al salariatului sau un conflict de interese?

Situația economică din țara noastră îi impune, pe mulți dintre salariați, să activeze la mai multe joburi simultan, pentru a face față cheltuielilor și pentru a-și asigura o viață mai bună. Fenomenul se numește „overemployment” și este răspândit în toată lumea. Termenul se atribuie candidaților care lucrează cu norma întreagă pentru mai mulți angajatori în același timp. Cât de corect este acest lucru din punct de vedere legal, dar și moral, descoperă în articolul de astăzi.

Ce reprezintă overemploymentul?

În traducere din engleză, overemployment înseamnă „supraocupare”. De fapt, reprezintă o tendință la locul de muncă care implică ocuparea mai multor joburi simultan. 

Deși oamenii au avut mereu libertatea să ocupe două posturi cu jumătate de normă sau un loc de muncă cu jumătate de normă și altul cu normă întreagă, supraocuparea este mai extremă. Implică două sau mai multe locuri de muncă cu normă întreagă în același timp. 

Tendința overemploymentului provine dintr-o combinație de factori, inclusiv pandemia de COVID-19, tendința de dispariție discretă a locurilor de muncă din cauza inteligenței artificiale, la nivel mondial, și inflația. Pe măsură ce tot mai mulți oameni au început să lucreze de la distanță în timpul pandemiei, și-au dat seama că își pot face munca mai repede sau chiar se pot ocupa de două locuri de muncă simultan. Cel mai mult a influențat însă creșterea prețurilor. Inflația a redus, de asemenea, puterea de cumpărare a salariilor oamenilor, făcând ca munca să pară mai puțin recompensatoare. 

Munca în paralel, cu mici excepții legale

Codul Muncii nu prevede expres o situație în care salariatul este obligat să-și informeze angajatorul că lucrează în mai multe locuri cu normă întreagă, iar art. 6 din lege stabilește neîngrădirea dreptului la muncă, potrivit căruia, libertatea muncii este garantată prin Constituţia Republicii Moldova. Astfel, orice persoană este liberă în alegerea locului de muncă, a profesiei, meseriei sau activităţii sale, iar orice act juridic încheiat cu nerespectarea acestor dispoziţii este considerat nul.

Potrivit legislației muncii, contractele individuale de muncă prin cumul pot fi încheiate cu unul sau mai mulţi angajatori, dacă acestea nu contravin legislaţiei în vigoare. Aceasta înseamnă că nu există o limită legală privind numărul de contracte de muncă pe care o persoană le poate deține simultan. Iar art. 276 din Codul Muncii prevede că pentru încheierea contractului individual de muncă prin cumul nu se cere consimțământul angajatorului de la locul de muncă de bază. Mai mult ca atât, nici printre obligațiile salariatului, stipulate la art. 9 din Codul Muncii, nu se regăsește informarea angajatorului despre numărul locurilor de muncă deținute. Acesta este dreptul fundamental al salariatului, care nu poate fi îngrădit de niciun angajator. 

Tatiana Macovei

Doctor în drept, avocat

„Munca prin cumul se realizează fără informarea și acordul angajatorului. Această regulă se aplică pentru majoritatea angajaților, conform legislației generale a muncii. Cumulul de funcții este limitat doar legal, în cazul unor legi speciale care interzic acest lucru pentru anumite profesii sau funcții. Un exemplu sunt funcționarii publici, deoarece funcția prevede incompatibilități legale. Un judecător nu poate avea mai multe joburi, dar poate să cumuleze doar o activitate didactică sau științifică”, susține Tatiana Macovei, doctor în drept, avocat. 

Altfel spus, dacă nu ești vizat de o lege specială, poți avea mai multe locuri de muncă fără restricții, în limitele legale.

Mulți s-ar putea întreba însă cum poți practica overemploymentul și lucra în 2, 3 sau chiar 4 locuri de muncă în același timp? Să nu uităm că piața muncii s-a transformat: angajatorii pun tot mai puțin accent pe prezența fizică și tot mai mult pe rezultatele livrate. 

Așa că, lucrătorul ar putea avea un loc de muncă de bază, care ar presupune prezența fizică la birou timp de 8 ore în 5 zile lucrătoare, și alte 2-3 joburi prin cumul, cu un program flexibil, inclusiv în weekend, și sarcini bine stabilite.

Vitalie Postolache

Avocat

„În primul rând, foarte mult depinde de lucrul pe care-l practică salariatul și în ce perioadă a zilei. Dacă, de exemplu, persoana are un post care presupune să fie prezent la birou zilnic, de la ora 8:00 și până la ora 14:00, atunci cu lejeritate își permite un alt job după prânz. Dar, de obicei, pe patroni nu-i interesează foarte mult dacă lucrătorul activează în mai multe locuri simultan. Pentru ei, cel mai important este ca salariații să-și îndeplinească obligațiile contractuale și sarcinile la timp” afirmă avocatul Vitalie Postolache. 

Ce măsuri pot lua angajatorii?

Potrivit normelor legale, angajatorii nu pot introduce clauze speciale sau exclusive în contractele individuale de muncă sau în regulamentul intern al unității prin care să interzică salariaților să practice overemploymentul, întrucât reprezintă o încălcare gravă a drepturilor omului. 

Tatiana Macovei

Doctor în drept, avocat

„Singurul lucru pe care-l poate face angajatorul este să elaboreze o clauză de neconcurență. Această clauză de neconcurență poate fi inclusă doar după încetarea contractului de muncă și doar cu acordul salariatului. Aceasta ar înseamna ca angajatul să fie de acord ca după ce este reziliat contractul său de muncă, să nu activeze la anumiți angajați concurenți. Durata maximă este de un an, cu plată de către angajator a minimum 50%”, declară Tatiana Macovei, doctor în drept, avocat. 

Altfel spus, angajatul se obligă să nu lucreze pentru firme concurente sau să nu-și deschidă propria afacere concurentă după ce părăsește actualul loc de muncă. În schimb, angajatorul are obligația să-i plătească lunar, cel puțin 50% din fostul salariu brut, pe toată perioada clauzei, care poate fi de maximum un an. Așadar, angajatorul „cumpără” loialitatea fostului angajat, plătindu-i o parte din salariu pentru a nu ajunge la concurență imediat după plecare.

Overemploymentul și aspectele fiscale

Avocatul Vitalie Postolache atenționează că overemploymentul trebuie să fie analizat și din perspectivă fiscală, pentru ca salariatul care are mai multe joburi să nu beneficieze de avantaje fiscale în plus sau din contra, de anumite inechități. 

Vitalie Postolache

Avocat

„Situația în care o persoană lucrează simultan la mai mulți angajatori trebuie evaluată și din punct de vedere fiscal, pentru ca această persoană să nu beneficiază de aceleași scutiri fiscale de mai multe ori, cum ar fi, de exemplu scutirea personală, care legal se aplică doar o singură dată, indiferent de numărul de joburi. Dar, nici nu trebuie ca salariatul să fie dezavantajat fiscal din cauza cumulului de venituri, fără a beneficia de deducerile corecte. Din acest aspect, este recomandabil ca salariatul să-și anunțe angajatorii dacă are mai multe joburi pentru gestionarea corectă a contribuțiilor și impozitelor, fără erori sau suprapuneri. Acest aspect este doar în avantajul salariatului”, spune avocatul Vitalie Postolache.

Cât de corectă este practicarea overemploymentul din punct de vedere moral?

Din punct de vedere moral, a lucra în mai multe locuri simultan nu este greșit, atâta timp cât:

• îți îndeplinești corect responsabilitățile la fiecare loc de muncă;
• nu intri în conflicte de interese, adică nu lucrezi pentru două firme concurente;
• nu utilizezi resursele unui angajator în favoarea altuia;
• joburile multiple nu îți afectează sănătatea, viața personală sau calitatea muncii.

Moralitatea ține mult și de transparență. Dacă angajatorul are reguli clare privind cumulul de funcții și tu le încalci, apare o problemă de integritate. Așadar, este moral atâta timp cât există onestitate, profesionalism și respect față de angajamentele asumate.

Concluzii

Nu există o limită legală privind numărul de contracte de muncă pe care o persoană le poate deține simultan. Cu toate acestea, dreptul de a pratica overemploymentul este condiționat de absența oricăror interdicții impuse de legislația în vigoare sau de clauzele specifice ale contractelor individuale de muncă. 

Astfel, deși Codul Muncii nu limitează numărul de contracte individuale de muncă pe care o persoană le poate deține simultan, este esențial să se ia în considerare alte posibile restricții legale sau contractuale, atunci când are loc semnarea unui contract de muncă.

Cauți un loc de muncă în Chișinău sau în alt oraș din Moldova? Pe delucru.md găsești oferte verificate de la angajatori de încredere. Iar dacă vrei să fii mereu la curent cu noutăți despre piața muncii – abonează-te la canalul nostru de Telegram! Fii la curent cu tot ce contează pentru cariera ta!

Autoare: Ana Bejenaru, jurnalistă