AI grijă ce job alegi în viitor! Multe profesii o să dispară din cauza inteligenței artificiale
23-01-2024 3370

AI grijă ce job alegi în viitor! Multe profesii o să dispară din cauza inteligenței artificiale

Când vorbim despre inteligența artificială imediat ne imaginăm niște roboți care efectuează intervenții pe creier, aplicații care conduc mașini, care înlocuiesc munca secretarelor și care lucrează non-stop, fără ca să obosească. E greu să faci față unui asemenea concurent, nu-i așa? Dar, te îndemnăm să nu te grăbești și să gândești la rece. Lucrurile nu stau chiar așa. Da, este adevărat că un număr uriaș de profesioniști și profesii din întreaga lume trebuie să se adapteze la noua realitate tehnologică și să integreze rapid capabilitățile generative ale inteligenței artificiale în munca de zi cu zi. Dar, experții spun că în avalanșa de schimbări se va pune și mai mult accent pe originalitate. Așa că, intelectul uman este mai greu de înlocuit, decât s-ar crede și s-ar pretindea. 

Ce reprezintă inteligența artificială și cum va influența piața muncii?

Ai tot auzit în ultimii ani acest termen, dar, pentru că vrem să ne asigurăm că l-ai înțeles corect, îți spunem exact ce presupune. AI este capacitatea unei mașini de a imita funcții umane, cum ar fi raționamentul, învățarea, planificarea și creativitatea. Inteligența artificială permite sistemelor tehnice să perceapă mediul în care funcționează, să prelucreze această percepție și să rezolve probleme, acționând pentru a atinge un anumit obiectiv. Calculatorul primește datele (deja pregătite sau colectate prin intermediul propriilor senzori, cum ar fi o cameră video), le prelucrează și reacționează. Sistemele sunt capabile să își adapteze, într-o anumită măsură, comportamentul, analizând efectele acțiunilor anterioare și funcționând autonom.

Integrarea AI în diverse sectoare modifică rolurile tradiționale ale locurilor de muncă. Industrii precum producția, sănătatea și finanțele asistă la o schimbare către automatizare și procese conduse de AI. Uneltele AI optimizează liniile de asamblare, reduc erorile umane și cresc siguranța. În finanțe de exemplu, AI transformă locurile de muncă prin automatizarea analizei datelor și a evaluării riscurilor. Vedem bănci întregi, la nivel european, care altfel ar fi avut nevoie de sute și sute de filiale, complet digitalizate unde și să îți dorești și nu ai o locație fizică pe care să o vizitezi, și care operează cu un număr substanțial mai mic de angajați.

Primele estimări spun că peste 300 de milioane de angajați din lume vor simți impactul noii tehnologii. Cu toate acestea, nu trebuie să privești roboții AI ca pe niște dușmani, deși apariția lor ne afectează siguranța locului de muncă și a afacerii, dacă nu reușim să ne schimbăm. O atitudine pozitivă și deschisă adaptării, dublată de o mentalitate orientată spre evoluție, învățare, colaborare și progres individual este rețeta cu care trebuie să întâmpinăm aceste schimbări. De aceea, cei mai străluciți angajatori vin deja în sprijinul angajaților lor, plătindu-le abonamente premium la serviciile ChatGPT și oferindu-le timp pentru a învăța să le folosească.

Inteligența artificială este posibil să devină un instrument puternic pentru muncitorii cu dizabilități, iar aceste progrese ar putea determina schimbări pentru toți oamenii. În primul rând, multe instrumente de învățare automată dezvoltate în beneficiul lucrătorilor cu dizabilități ar putea deveni din ce în ce mai accesibile. Un exemplu ar fi instrumentele de tip speech to text și text to speech, care îi pot ajuta pe utilizatorii cu deficiențe de vedere și, respectiv, de auz să obțină informații suplimentare.

Ce cred moldovenii despre inteligența artificială?

Potrivit unui sondaj realizat de Magenta Consulting, la începutul acestui an, moldovenii nu se declară prea informați la acest capitol. Studiul arată că 45 la sută dintre respondenţi nu prea înţeleg conceptul de „inteligenţă artificială” şi doar 15% pot spune clar ce presupune acesta.

...

Cel mai căutat sistem de inteligenţă artificială este GhatGPT. În prezent, softul vine în ajutorul profesioniştilor din mai multe domenii. La cerere, acesta poate genera texte și imagini pe anumite subiecte. Conform sondajului, 42 la sută dintre respondenţi nu cunosc ce este acest instrument, 27% nu îl utilizează, iar 11% îl accesează pentru a-şi realiza sarcinile. Chatbot-ul este utilizat la muncă preponderent de tineri cu vârsta cuprinsă între 18 și 35 ani (21%), dar și de persoane peste 55 ani într-o pondere mai mică (5%).

...

Cei mai mulți dintre participanții la studiu (66%) nu se așteaptă ca inteligența artificială să le înlocuiască locul de muncă actual în următorii 5 ani, iar 18% consideră că acest lucru se va întâmpla, mai devreme sau mai târziu.

IT, cel mai afectat domeniu

Prima categorie expusă impactului AI-ului este cea digitalizată. Este vorba despre profesiile care au deja o componentă digitală importantă în munca lor. Cel mai mult riscă să fie afectați specialiștii din sectorul IT, care, în prezent, ridică cele mai mari salarii din întreaga lume. Instrumentele AI, cum ar fi, de exemplu, aplicația ChatGPT, scrie limbajele de programare mai bine decât mulți specialiști din acest domeniu. Cu toate acestea, companiile mari nu se avântă să încorporeze în munca lor noile sisteme de inteligență artificială.

...

Florentin Bota

Doctor în informatică și expert în AI din România

Un programator care scria un modul în două săptămâni, acum poate face acest lucru într-o săptămână sau chiar mai puțin. E totuși un avantaj, persoana respectivă e mai productivă. Dar, sunt convins că sunt companii mari care vor menține la muncă specialiștii IT în continuare și vor fi foarte reticenți în a folosi AI, deoarece apar probleme de copyrighting, de proprietate intelectuală. Sunt convins că firmele marie nu vor dori să-și dezvăluie secretele industriale”, specifică Florentin Bota, doctor în informatică și expert în AI din România, în cadrul podcastului Hacking Work.

Acum, poți înlocui cu ușurință un departament de sales/marketing cu inteligența artificială, la o companie mică. Totodată, poate fi afectată și industria filmului și a imaginii. 

„Mai exact pictorii, designerii, fotografii. Totodată, scriitorii pot avea probleme, persoanele care fac anumite emisiuni pe youtube, spre exemplu, producătorii de conținut audio și video. Inteligența artificială poate să facă o parte din lucrurile pe care le făceau acești profesioniști mult mai repede și mult mai ieftin sau să-i ajute să fie mai productivi, dacă analizăm pozitiv. Un dezavantaj destul de concret, despre care pot să spun, este că Google deja penalizează conținutul generat prin folosirea AI. Adică, munca originală este și va fi în continuare apreciată sau chiar din ce în ce mai apreciată”, declară Florentin Bota.

În dependență de felul în care vor implementa AI în afacerile lor, unele firme vor deveni mai profitabile decât altele. Companiile care vor utiliza eficient acest instrument vor avea un salt de eficiență prin reducerea masivă a cheltuielilor de personal. Este posibil să vedem o schimbare dramatică a ierarhiilor și cotelor de piață, apariții meteorice și căderi catastrofale pe multiple piețe.

„Eu consider că firmele mici vor fi primele care vor adopta și vor profita de avantajele AI. Aceasta ar însemna că cei mici ar putea fi mai competitivi, cel puțin pe termen scurt. Sunt șanse mari să vedem companii unicorn cu trei angajați. Un unicorn este o companie de start-up privată, evaluată la peste 1 miliard de dolari. În prezent, dacă ai o idee bună în tehnologie, care să aibă un produs puternic, folosind aceste tool-uri e posibil să dezvolți cu trei angajați un produs în două săptămâni, în loc de doi ani. Iar dacă ești primul pe piață, poți să dai lovitura, lucru care nu era posibil până acum. Pe lângă riscul de a afecta meseriile, AI poate fi utilizat, în special, ca un ajutător pentru specialiștii începători”, subliniază Florentin Bota, doctor în informatică și expert în AI din România. 

Meseriile care sunt mai susceptibile de a fi automatizate sunt cele care implică sarcini repetitive și predictibile, cum ar fi lucrătorii în fabrici, funcționarii de birou, lucrătorii din domeniul ospitalității și din servicii. Cu toate acestea, chiar și în aceste domenii, abilitățile umane și interpersonale, cum ar fi comunicarea și creativitatea, ar putea continua să fie valorizate. 

Inteligența artificială va furniza o justiție mai accesibilă, mai previzibilă și mai „justă”? 

O temere care crește, deopotrivă, în rândul profesioniștilor domeniului și în cel al opiniei publice, în general, e legată de faptul că dacă nu cumva odată cu aplicațiile inteligenței artificiale se poate ajunge ca justiția să fie „guvernată” de societăți private. În orice caz, dacă justiția e tributară mașinii, cei care concep și alimentează instrumentele IA ar putea influența, și în mod indirect controla procesul judiciar, chiar rezultatul său, fie și fără intenția explicită de a o face. Dacă există o prea mare dependență față de tehnologie, justiția ar putea fi fragilizată și amenințată.

...

Raja Chatila

Profesor emerit de AI, robotică și etică a tehnologiilor la Universitatea din Sorbona

„Justiția nu trebuie să fie cea a mașinii, ea nu se cuvine a fi nici cea a emoției și a empatiei. Ea rezultă (sau ar trebui!) din înțelepciune, din discernământ, încearcă mai întâi să înțeleagă înainte de a judeca, așa încât hotărârea pronunțată să fie acceptată de toți. Pentru așa ceva însă, inteligența artificială nu e capabilă, întrucât nu trăiește în lumea reală a oamenilor. În același context, unii se întreabă dacă ChatGPT poate să substituie discursul/cuvântul care constituie partea integrantă din procesul judiciar, iar răspunsul scurt și condensat e acela conform căruia cel al mașinii rămâne gol de sens, întrucât sistemele de AI nu înțeleg niciodată sensul termenilor pe care îi utilizează. Sensul cuvintelor este și rămâne cel pe care li-l dau oamenii și numai oamenii”, declară  Raja Chatila, profesor emerit de AI, robotică și etică a tehnologiilor la Universitatea din Sorbona.

Cei care ar trebui să se gândească cel mai bine, în perioada următoare, sunt freelancerii, pentru că o companie care lucrează cu acest gen de specialiști și care are nevoie de serviciile lor pentru câteva ore în zi sau săptămână, vor implementa soluțiile AI pentru a-și eficientiza costurile. 

Inteligența artificială va limita rolul medicilor? 

Folosirea inteligenței artificiale în domeniul medical crează speranță pentru dezvoltarea și avansarea tratamentelor. De exemplu, folosind învățarea automată, oamenii de știință lucrează la dezvoltarea algoritmilor care îi vor ajuta în luarea deciziilor cu privire la tratamentul cancerului. Aceștia speră ca aceste computere cu inteligență artificială vor putea analiza imagini radiologice și vor descoperi care sunt tumorile canceroase care vor răspunde bine chimioterapiei și care nu. Dar inteligența artificială, de asemenea, ridică provocări legale și etice semnificative. Multe dintre acestea sunt preocupări legate de confidențialitate, discriminare, afectare psihologică și despre relația medic-pacient.

...

Florentin Bota

Doctor în informatică și expert în AI din România

„Există multe startup-uri care detectează tumorile, prin analiză de imagistică. Există medici virtuali care au reușit să stabilească un diagnostic corect, în peste 90 la sută din cazuri. Mulți pacienți au declarat că au avut o interacțiune mai bună cu un doctor virtual decât în cazul unui consult real. Adică, medicii virtuali au vorbit mai mult, mai frumos cu ei prin chat. Dar apare problema de Black Box, când un astfel de medic dă greș și îți recomandă un tratament nepotrivit. Dar, acest risc există și astăzi, cu unii medici umani”, afirmă Florentin Bota, doctor în informatică și expert în AI din România.

Aceste îngrijorări sunt agravate de faptul că diagnosticele inteligenței artificiale sunt departe de a fi precise. Mulți factori pot contribui la erori. Dacă datele utilizate pentru a dezvolta un algoritm sunt greșite, de exemplu, dacă folosesc înregistrări medicale cu conținut eronat, rezultatul algoritmului va fi incorect. Prin urmare, pacienții pot fi discriminați sau pot suferi un șoc psihologic atunci când, de  fapt, ei nu prezintă riscul bolilor diagnosticate greșit de inteligența artificială. 

Joburile care NU pot fi înlocuite de inteligența artificială

În pofida faptului că automatizarea este din ce în ce mai prezentă în viața noastră, anumite meserii și abilități nu vor putea fi înlocuite de inteligența artificială. În primul rând, spun specialiștii, sunt locurile de muncă ce necesită relații interpersonale sofisticate: psihologi, asistenți sociali, consultanți de afaceri, jurnaliști de investigație. Acestea sunt locuri de muncă în care ai nevoie de o înțelegere foarte profundă a oamenilor și va trece mult timp până când AI-ul va avea capacitatea de a construi cu adevărat relații.

O altă zonă sigură sunt locurile de muncă care necesită într-adevăr multă dexteritate și capacitate de rezolvare a problemelor în medii imprevizibile. Este vorba despre meseriile care presupun efort fizic, precum: instalatorii, sudorii, electricienii, zidarii. Într-adevăr, poți găsi informații despre cum să zidești, bunăoară, pe Internet, dar nu e același lucru când un specialist îți soluționează problema. Pentru a automatiza astfel de locuri de muncă, ai avea nevoie de un robot science fiction. Aceste meserii nu vor fi afectate atât de mult pecum soft-developerii, specialiștii în marketing, contabilii. Dar, aici ar trebui să deschidem niște paranteze și să nu ne grăbim să tragem concluzii greșite.

„Contabilii au fost afectați și atunci când a apărut calculatorul sau, mai exact, Excel-ul, dar vedem că nu a dispărut meseria de contabil. Există foarte multe tool-uri care digitalizează peste 98-99 la sută din proces, dar tot avem contabili, tot avem directori financiari. Aș zice că în direcția asta ar trebui să privim lucrurile, în direcția în care AI ne ajută să fim mai productivi. E important să înțelegi, din punct de vedere profesional, că va trebui să te modifici, să-ți modifici competențele, să te adaptezi, să reușești să integrezi în munca ta aceste instrumente, să înveți să lucrezi cu ele”, precizează Florentin Bota.

Cum e să fii angajat la muncă de un robot?

Inteligența artificială este folosită cu succes și în domeniul resurselor umane. Prin AI se automatizează sarcinile repetitive, deoarece sistemul poate fi antrenat să învețe din procesele și pașii anteriori. Inteligența artificială poate fi utilizată pentru a înlesni recrutarea, în salarizarea și administrarea personalului, precum și în procese ce țin de evoluția angajatului, respectiv comunicarea internă, evaluarea performanței și trainingurile. Potrivit studiilor, foarte mulți candidați care aplică la un job folosesc AI pentru a-și scrie CV-urile, scrisorile de intenție, care au o rată de succes mult mai mare, tocmai de aceea că de partea cealaltă a ecranului este un destinatar AI, care prelucrează aceste informații. Da, știm, este comic și ciudat, în același timp. 

„Problema apare în momentul în care candidatul selectat trebuie să și lucreze. Este un minus și un dezavantaj pentru ambele părți și chiar nu recomand această practică. Este o minciună să aplici la un job în baza unei informații nescrise de tine. Dacă intri într-o companie pe baza unei minciuni, s-ar putea să te simți mereu vinovat”, susține Florentin Bota. 

În privința angajării, instrumentele moderne bazate pe inteligență artificială fac analize statistice și calitative pe candidați, reducând timpii triajului și ridicând nivelul de precizie. AI-ul poate face chiar și interviuri virtuale, în urma cărora analizează individul și răspunsurile date. Într-un viitor nu prea îndepărtat, e posibil ca prima persoană reală întâlnită față în față de un candidat să apară doar la semnarea contractului. Poate nici atunci.

Dar, aceasta nu e neapărat bine pentru toată lumea. O cercetare efectuată pe 5000 de candidați a descoperit că oamenii care au o părere bună despre interacțiunea cu AI-ul și sunt mai degrabă intimidați de un interviu cu o persoană reală sunt predispuși să aplice la joburi care le oferă prima opțiune.

La fel și invers, cei care preferă un recrutor uman vor candida la posturile care le oferă un proces de recrutare și selecție condus de oameni. Această separare clară a preferințelor triază deja persoanele, în baza unui criteriu artificial și posibil irelevant pentru locul de muncă vizat. Mai mult, se pare că inteligența artificială „copiază” și obiceiurile negative ale comportamentului uman, perpetuând diverse stereotipuri. Deși obiectivitatea teoretică a inteligenței artificiale este unul dintre aspectele cheie pentru care este preferată automatizarea angajării, AI-ul este adesea subiectiv. Iar asta se întâmplă din două motive: pe de-o parte, programul este calibrat după criterii greșite introduse de către cei care îi fac setările, iar pe de altă parte, învață din cazurile anterioare, asimilate de mașinărie din procese de recrutare anterioare, derulate în mod eronat chiar de către oameni.

AI grijă, riști să fii mințit!

Pentru mulți, termenul Black Box „cutia neagră” se referă la dispozitivele de înregistrare în avioane care sunt valoroase pentru examinările post-mortem dacă se întâmplă ceva de neconceput. Pentru alții, este un teatru mic, mobilat minim. Cu toate acestea, cutiile negre sunt, de asemenea, vitale pentru inteligența artificială. 

Ultimele modele create de institutele de cercetare a inteligenței artificiale nu doar au dezvoltat, dar au și îmbunătățit platformele, aplicațiile, programele de inteligență artificială, de aceea se comportă atât de smart. Adică, pe lângă învățarea automată, au fost învățate manual, supervizat. Dar, aici apare un risc. Este  posibil să te mintă, să inventeze informații care nu există și să nu știe cât face 2+2. 

„Când întrebi ChatGPT cât face 2+2, aplicația îți va oferi răspunsul procesat în baza celei mai mari probabilități în funcție de datele de antrenare. Dacă din anumite motive sistemul va genera cifra 7, atunci aplicația va fi foarte sigură de acest răspuns. Un alt exemplu interesant: ChatGPT a avut misiunea să scrie un articol științific, pe bază de cercetare, pe un anumit subiect. L-a scris bine, peste medie, respectând stilul, referințele, iar la final, a dat bibliografia și a dat niște referințe extraordinare, de la autori care există, dar articolele nu existau. Efectiv, le-a inventat. Cred că pe viitor vom avea tool-uri sau metode de testa greșelile generate de AI. Nu putem avea încredere totală în AI. E ca un copil, nu știm dacă zice adevărul sau minte. Dar, poți ajunge în punctul în care verificatul informației poate să te coste mai mult, ca timp și bani, decât dacă ai face singur acest lucru”, susține Florentin Bota. 

Totodată, este posibil ca firmele concurente, testerii de software și hackerii să utilizeze AI pentru a sustrage date sau informații. 

„Există probleme pe care le-au semnalat inclusiv cei de la FBI, în care mai multe persoane au folosit tehnologia de tip fake să-și schimbe fața, vocea și să participe la interviuri la companii reale, folosind CV-uri reale, fiind de fapt alte persoane. Și au făcut aceste lucruri fie pentru ca să se angajeze și să lucreze 1-3 luni până se pricep angajatorii că nu pot să livreze nimic sau, ceea ce mi se pare și mai grav, au jucat rolul acesta din perspectiva unei companii, care a chemat la interviul de angajare salariați de la o companie mai mare, spre exemplu Tesla, Amazon, oferindu-le beneficii, salarii, totul cât se poate de real. Omul respectiv a participat la toate etapele de angajare, iar la final i-au expediat un PDF cu oferta care trebuia să o semneze. Fișierul a fost corupt și a fost deschis de pe calculatorul de serviciu, de către acel potențial candidat angajat, care a infectat toată rețeaua, iar persoanele rău intenționate au extras datele și practic l-au șantajat pe candidat să le dezvăluie aspecte din interiorul companiei. Deci, trăim într-o lume în care ne va fi tot mai greu să ne dăm seama dacă ceva e real sau nu”, subliniază Florentin Bota.

Primește cele mai noi articole direct
în inbox

Concluzii

O provocare importantă este stabilirea responsabilității pentru daunele cauzate de un dispozitiv sau serviciu operat de AI: în cazul unui accident în care este implicat un automobil autonom, daunele ar trebui suportate de proprietar, de producătorul de automobile sau de programator? Dacă producătorul nu ar avea nicio responsabilitate, nu ar exista niciun stimulent pentru a furniza un bun sau un serviciu de calitate, ceea ce ar putea afecta încrederea cetățenilor în tehnologie, însă reglementările ar putea fi, de asemenea, prea stricte și ar putea frâna inovarea.

„Nu va fi o tragedie, așa cum încearcă să fie prezentat, nu va veni apocalipsa. Trebuie să fim realiști că anumite lucruri se vor schimba, unele domenii vor fi influențate mai mult, iar altele mai puțin. Acest lucru se întâmplă de sute de ani, de când a apărut motorul cu aburi, revoluția industrială, nu este nimic nou. Ritmul poate fi mai abrupt, iar stresul care-l implică aceste schimbări va fi mai mare, de aceea va fi mult mai greu de gestionat acest stres cronic, înregistrat la toată populația globului”, punctează Florentin Bota, doctor în informatică și expert în AI din România, în cadrul podcastului Hacking Work.

Așa cum s-a produs acum 100 de ani și, probabil, la fel cum va fi și în următorul secol, regula de aur rămâne următoare: atâta timp cât înveți, evoluezi și te adaptezi cerințelor și nevoilor pieței, vei fi de neînlocuit, deoarece piața va avea nevoie de tine. Restul sunt doar detalii. Succes!

Caută un loc de muncă după:
Redacția  delucru.md
Publicat de către
Redacția delucru.md
heart
Abonați-vă la rețelele noastre sociale, unde publicăm conținut util și interesant
Încă ești în căutarea unui loc de muncă sau poate cauți angajați pentru firma ta?