Autoritățile și experții, în dezacord privind numărul real de angajați

Datele despre numărul persoanelor angajate oficial în Republica Moldova a stârnit un val de dispute și discuții contradictorii în mediul online. În timp ce experții economici trag un semnal de alarmă asupra faptului că numărul salariaților a scăzut dramatic, ajungând la un nivel critic, autoritățile spun că rata de ocupare a crescut în ultimii ani, mai ales în rândul femeilor și ale persoanelor care munceau la negru. Delucru.md și-a propus să facă mai multă claritate la acest subiect și a analizat declarațiile contradictorii, dar și datele statistice în articolul de astăzi. 

Expert: doar 1 din 5 moldoveni lucrează în sectorul real

Potrivit expertului economic, Veaceslav Ioniță, doar unul din cinci moldoveni apți de muncă lucrează în sectorul real al economiei. Expertul afirmă că Republica Moldova are pe hârtie 2 milioane 460 de mii de oameni care pot să muncească, dar aproape 40% dintre ei, adică 930 de mii, sunt plecați peste hotare.

Veaceslav Ioniță

Expert economic

„În țară, am rămas 1.530.000 de oameni. Jumătate dintre ei nu lucrează - fie nu au de lucru, fie sunt la studii, bolnavi sau dezamăgiți de tot sistemul. Așa că, în economia națională, lucrează doar 854.000 de oameni”, susține Veaceslav Ioniță.

Datele publicate de expert arată că din cei 854 de mii de oameni încadrați în câmpul muncii, o pătrime activează în zona gri sau neagră a economiei. Numărul celor angajați oficial coboară astfel la 630 de mii de persoane. Dintre acești salariați, circa 160 de mii lucrează în sectorul bugetar: administrație publică, educație, sănătate. Astfel, în sectorul real al economiei, cel care generează efectiv valoare adăugată prin producție, servicii sau export, au mai rămas circa 470 de mii de oameni. 

„În sectorul real al economiei, din cele 2,46 milioane de oameni apți de muncă au mai rămas 470 de mii, iar pe restul - 80% i-am pierdut pe drumuri străine, în birocrații fără sens, în sărăcie, în resemnare. Asta este realitatea muncii în Moldova, în anul 2025. Tristă, dar adevărată”, subliniază Veaceslav Ioniță.

Potrivit Biroului Național de Statistică, cei mai bine plătiți angajați sunt cei din domeniul informațiilor și comunicațiilor, cu un salariu mediu de peste 36 de mii de lei. La polul opus se află angajații din turism și alimentație publică, care au salarii sub zece mii de lei, dar și cei din agricultură și cultură, care ridică puțin peste zece mii de lei.

Ministerul Muncii: rata de ocupare a crescut

Ministerul Muncii și Protecției Sociale are însă o altă versiune. Deși recunoaște că rata de ocupare din țara noastră este cea mai mică din regiune, susține că numărul persoanelor care muncesc din totalul celor apte de muncă a crescut, de la 40,1% în 2019 - la 42,7% în 2024. Potrivit autorităților, femeile sunt tot mai prezente în câmpul muncii.

Alexei Buzu

Ministerul Muncii și Protecției Sociale

„Rata de ocupare a femeilor, în special a mamelor, a crescut în perioada mandatului acestui Guvern. În 2019, rata de ocupare a femeilor era de 36,5%, iar în 2024 - de 40%. În 2019, rata de ocupare a femeilor cu vârsta cuprinsă între 25-49 ani, care aveau cel puțin un copil de 6 luni, era de 39,4%, iar în 2024 a ajuns la 50,7%”, precizează Alexei Buzu, ministrul Muncii și Protecției Sociale. 

Trebuie să recunoaștem că această creștere indică progrese în implementarea politicilor de sprijin pentru asigurarea unui echilibrul între muncă și familie, cum ar fi extinderea serviciilor de îngrijire a copiilor, dar și flexibilizarea programului de lucru. Totodată, majorarea indicatorilor arată o implicare mai activă a femeilor în economie și o reducere a barierelor care anterior limitau accesul lor pe piața muncii.

În timp ce expertul economic susține că 40% dintre moldovenii apți de muncă sunt plecați peste hotare, autoritățile se arată mai optimiste și anunță că numărul persoanelor care migrează în scop de muncă este în scădere, în ultimii șase ani.

„În 2019, aproximativ 140 mii de persoane nu erau angajate pentru că munceau sau intenționau să muncească peste hotare, iar în 2024 - 112 mii. Avem mai puțini tineri care nu beneficiază nici de instruire, nici de educație sau un loc de muncă. În 2019, circa 30,8% din tinerii cu vârsta cuprinsă între 15-34 ani nu erau încadrați într-un curs de instruire, educație sau un loc de muncă, iar în 2024 această cifră s-a redus la 25,4%. Toate aceste schimbări pozitive s-au produs în pofida unor ani plini de șocuri externe și dificultăți. Planul de Creștere Economică ne va ajuta să creăm și mai multe locuri de muncă decente și bine plătite pentru cetățenii noștri”, subliniază Alexei Buzu, ministrul Muncii și Protecției Sociale. 

Autoritățile s-au referit și la progresele înregistrate în combaterea economiei informale și a salariilor în plic. Potrivit datelor, în 2019, aproximativ 49 mii de persoane au muncit fără un contract de muncă, în timp ce în 2024 numărul celor care lucrau la negru a scăzut la 39,8 mii.

Corina Ajder

Consilieră în domeniul muncii și protecției sociale, Guvernul Republicii Moldova

„Dacă ne-am lua doar după ce scriu unii pe Facebook, am crede că trăim într-un colaps total, iar Moldova e la marginea prăpastiei. Din fericire, mai există și profesioniști care evaluează realitatea cu obiectivitate. Moody’s, cea mai mare agenție de rating din lume, a publicat cel mai bun raport pentru Moldova din ultimii 10 ani. O analiză riguroasă, făcută de experți internaționali care au verificat în profunzime situația din țara noastră, arată că economia Moldovei este la un nivel similar cu alte țări din Balcani, precum Albania; că finanțele publice sunt bine gestionate, la nivelul statelor Slovenia și Croația; că instituțiile funcționează mai bine decât înainte. Dacă nu ar fi riscurile din regiune, ratingul nostru ar fi deja la nivelul României. Moldova progresează - asta o spun cei care evaluează economiile din toată lumea”, susține Corina Ajder, consilieră în domeniul muncii și protecției sociale, Guvernul Republicii Moldova.

Realitatea din spatele emoțiilor

Dacă lăsăm emoțiile la o parte și analizăm cu atenție declarațiile, dar și datele statistice, înțelegem că problema deficitului de cadre se adâncește tot mai mult pe piața muncii. Nu o spunem noi, dar angajatorii cărora le este tot mai greu să identifice forță de muncă competentă și abilitată. 

Adrian Lupușor

Directorul executiv al Centrului Analitic Independent „Expert-Grup”

„De situația de pe piața muncii depinde atât creșterea și reziliența economică, cât și bunăstarea populației. În timp ce salarizarea este principala sursă a veniturilor populației, Moldova înregistrează unele dintre cele mai mici salarii din Europa. În timp ce remunerația salarială raportată în PIB este una din cele mai înalte din Europa, economia națională fiind foarte intensivă în forță de muncă, deficitul pe piața muncii continuă să crească, fiind una din topul constrângerilor pentru mediul de afaceri. Aceste probleme trebuie abordate prin politici publice ambițioase care să prioritizeze, la modul real, ameliorarea situației pe piața muncii”, a declarat Adrian Lupușor, directorul executiv al Centrului Analitic Independent „Expert-Grup”, la Forumul Național al Pieței Muncii și Dialogului Social. 

Autoritățile consideră că problema deficitului de cadre poate fi soluționată doar prin eforturi comune, iar rolul angajatorilor este decisiv în acest caz.

Alexei Buzu

Ministerul Muncii și Protecției Sociale

„Problema și mai mare este că noi, ca țară, îmbătrânim într-un mod accelerat. Este o problemă care ar trebui să ne preocupe pe toți. Angajatorii din Republica Moldova trebuie să investească mai mult în formarea forței de muncă. Nu putem trăi, în continuare, cu mitul că vom reforma continuu sistemul educațional pentru ca abilitățile și competențele pe care le crează să fie pe potriva așteptărilor de pe piața muncii. În ultimul timp, angajatorii își asumă mai multe costuri și riscuri, dar acest lucru trebuie să accelereze. Dacă vrem să avem o forță de muncă mai bine pregătită, trebuie să investim mai mult în formarea profesională la locul de muncă. Dar și angajații din Republica Moldova trebuie să devină mai ambițioși, pentru a avea o piață a muncii mult mai activă”, subliniază Alexei Buzu.

Sindicatele au însă o altă abordare în soluționarea problemei și consideră că primul pas, care ar putea produce efecte imediate, ar fi majorarea salariului minim.

Lilia Franț

Vicepreședinta Confederației Naționale a Sindicatelor din Moldova

„Astăzi, avem un salariu minim de 5.500 lei care nu acoperă nici măcar minimul de existență pentru un adult și un copil, pentru că dacă l-am avea, cu referire la această sumă, ar trebui sa fie de circa 7.000 lei minim. Pornind de la Directivele UE, un salariu minim ar trebui să ne asigure o pensie minimă decentă, ceea ce nu se întâmplă. În acest caz, este nevoie de alte resurse ale statului pentru a acoperi acest deficit de resurse. Suntem într-un cerc vicios în care ne rotim continuu”, afirmă Lilia Franț, vicepreședinta Confederației Naționale a Sindicatelor din Moldova.

Pentru acest an, a fost stabilit un salariu mediu de 16.100 de lei, în timp ce salariul minim este de 5.500 de lei.

Concluzii

Chiar dacă în ultimii trei ani s-a înregistrat o atenuare a deficitului de forță de muncă, problema persistă, întrucât nu s-a produs dintr-un motiv care ar putea să ne bucure, dar din contra, a fost generată de scăderea cererii de forță de muncă, din cauza șocurilor la care a fost expusă Moldova în ultimii ani, inclusiv stoparea investițiilor în mai multe domenii. Este evident că deficitul forței de muncă urmează să se acutizeze în perioada următoare, odată cu restabilirea economică a țării, atunci când companiile vor scoate la concurs noi poziții, pentru care vor identifica persoane potrivite și mai greu decât până acum.

Moldova are în față o provocare majoră. După ce, ani la rând, la nivel internațional, s-a poziționat ca o țară care oferă servicii de procesare și de producere cu costuri și cu forță de muncă ieftină, acum trebuie să schimbe macazul. Doar că, pentru asta, are nevoie de specialiști competenți și bine pregătiți nu doar în noile tehnologii informaționale, dar și în domeniile economiei tradiționale, care nu pot fi înlocuite de inteligența artificială.