6% sau 4,2%? Cu cât, de fapt, vor fi indexate pensiile din 1 aprilie

Discuțiile despre indexarea pensiilor, prevăzută de legislație pentru 1 aprilie 2024, au invadat spațiul public. Rata de indexare rămâne deocamdată o necunoscută, deși, încă de la finalul anului trecut, reprezentanții ministerului Muncii și Protecției Sociale preconizau o indexare de 6%. Noul an le-a făcut pe autorități să-și schimbe poziția. În această săptămână, invitat la o emisiune televizată, ministrul de profil, Alexei Buzu, a declarat că pensiile vor fi indexate cu 4,2%. Guvernul a reacționat și a dat asigurări că pensiile vor crește, fără a preciza însă despre ce procent este vorba. 

Legătura dintre inflație și indexarea pensiilor

Potrivit legii, pensiile sunt indexate în 1 aprilie în funcție de rata inflației înregistrată la finalul anului trecut. Indexarea are loc pentru a racorda valoarea pensiilor la creșterea prețurilor. Așadar, în decembrie 2023, rata inflației a înregistrat cota de 4,2 procente. Alexei Buzu a declarat că, de fapt, aceasta și va fi rata de indexare a pensiilor din luna aprilie.  De asemenea, ministrul a menționat că anul trecut, prin derogare de la lege, pensiile au fost indexate cu 15% în loc de 30%, întrucât nu existau fonduri suficiente pentru o indexare la valoarea inflației. Pentru indexarea prestațiilor sociale, au fost necesare aproximativ 3,06 miliarde de lei. Asta în contextul în care rata inflației la sfârșitul anului 2022 era de aproximativ 40%. Totuși, potrivit lui Alexei Buzu, pensionarii și-au menținut puterea de cumpărare pentru că pensiile au fost majorate considerabil în ultimii ani.

Alexei Buzu

Ministrul Muncii și Protecției Sociale

„Datele cu privire la inflație demonstrează că am înregistrat o inflație de 4,2 procente la sfârșitul anului 2023, deci aceasta va fi și rata de indexare a pensiilor în acest an. Anul trecut, pensiile au fost indexate cu 15%, doar cu cât au crescut încasările la bugetul asigurărilor sociale de stat în 2022 față de 2021. Este adevărat, anul trecut am avut o inflație extrem de mare, o inflație pe care Republica Moldova n-a avut-o în ultimii 20 de ani. Dar, totuși, în final, noi am protejat puterea de cumpărare”, a spus Alexei Buzu, ministrul Muncii și Protecției Sociale la o emisiune televizată. 

Majorarea pensiilor este determinată, în primul rând, de creșterea economică a țării, declară Alexei Buzu. În ultimii ani,  pensia minimă și medie a crescut mai mult decât rata cumulativă a inflației. Pensia minimă a crescut cu peste 120%, iar cea medie cu peste 70%.

„Sperăm că vom avea creștere economică, am schimbat legislația, unde avem prevederi foarte clare, care leagă creșterea pensiilor de cea economică. Deci, dacă vom avea creștere economică, și pensiile vor crește. Noi am crescut pensia minimă cu peste 120 de procente, iar cea medie cu peste 70 la sută. Ambele au crescut peste rata cumulativă a inflației”, a mai adăugat Alexei Buzu. 

În proiectul bugetului asigurărilor sociale de stat pentru anul 2024 era prevăzut că pensiile vor fi indexate în anul curent cu 6%. De unde a apărut în discuții probabilitatea aplicării unei astfel de rate de indexare? Procentul a fost anunțat de același ministru la sfârșitul anului 2023. Alexei Buzu declara în Parlament, în momentul prezentării Legii bugetului asigurărilor sociale de stat pentru 2024, că în baza prognozelor existente la acel moment, rata inflației, care determină rata de indexare a pensiilor, va constitui 6 la sută în 2024. 

Ce spune Guvernul?

Întrebat de jurnaliști, premierul Dorin Recean a dat asigurări că pensiile vor crește, fără a preciza însă despre ce procent este vorba. Recean a menționat că majorările vor fi făcute în funcție de necesitățile fiecărui pensionar.

Dorin Recean

Prim-ministrul Republicii Moldova

„Acestea cu siguranță vor crește. La sfârșit de februarie noi vom anunța cifra exactă cu cât va crește. Noi încercăm să facem această creștere în funcție de necesitate, de asta și spun, la sfârșit de februarie, Guvernul va veni cu cifra exactă”, a menționat Dorin Recean, după ședința Guvernului din această săptămână.

În acest an, bugetul pentru pensii va fi de 28,8 miliarde de lei, în creștere cu 11% față de 2023. Pensia medie este estimată la 3.965 de lei.  

Alexei Buzu

Ministrul Muncii și Protecției Sociale

„Cu siguranță, pensia în continuare este mică. Am avut acest deziderat și în continuare îl avem de a crește pensiile. Pentru acordarea acestor alocații avem un deficit de șase miliarde de lei, bani care sunt luați din bugetul de stat pentru a acoperi aceste necesități” precizează ministrul Alexei Buzu.  

Procesul de indexare a pensiilor şi majorare a alocaţiilor este efectuat de către Casa Națională de Asigurări Sociale, din oficiu, fără depunerea cererilor de către cetățeni. În prezent, în țară sunt peste 530 de mii de vârstnici care primesc pensie pentru limita de vârstă.

În 2024, pensia medie ar putea ajunge la valoarea anului 1990

Într-o analiză economică realizată anul trecut, expertul în politici economice, Veaceslav Ioniță, anticipa că după 34 de ani, pensia medie în Moldova în anul 2024 va ajunge la valoarea anului 1990, când s-a înregistrat o pensie medie în Moldova de 95,6 ruble/lunar, ceea ce a constituit valoarea maximă ca putere de cumpărare.

Veaceslav Ioniță

Expert în politici economice

„Apoi, au urmat 10 de ani de prăbușire a valorii reale a pensiei la bătrânii noștri. Către anul 2000, puterea de cumpărare a pensiei a fost de aproape 7 ori mai mică decât în 1990. Altfel spus, bătrânii noștri au devenit de 7 ori mai săraci decât erau cu 10 ani înainte. Apoi, au urmat 10 ani de recuperare rapidă, stagnare, recuperare și doar în 2024, conform estimărilor noastre, pensia medie în Republica Moldova va ajunge la valoarea reală din 1990”, a precizat Veaceslav Ioniță. 

sursa: Veaceslav Ioniță

Potrivit expertului în politici economice, anii 1990-2000 au fost cei mai negri din viața persoanelor în etate din Moldova, în special primii cinci ani dintre ei, deoarece pensia scădea în valori reale cu 22,5% anual.

Veaceslav Ioniță

Expert în politici economice

„Apoi, a urmat o perioadă de recuperare rapidă, cea mai mare creștere reală a pensiei fiind înregistrată între anii 2001-2005, când pensia creștea în mediu cu 21,8% anual. În perioada sovietică, cel mai mult veniturile pensionarilor au crescut între anii 1976-1980, cu 4,9% anual. În ultimii 8 ani, pensia reală în Moldova crește cu 6,6% anual, ceea ce este dublu față de creșterea înregistrată în perioada sovietică”, punctează Veaceslav Ioniță.

sursa: Veaceslav Ioniță

5% - ținta inflației pentru 2024 

În acest an, inflația va oscila în limita intervalului de variație a țintei, care este de 5%, a anunțat guvernatoarea Băncii Naționale a Moldovei, Anca Dragu, care a prezentat primul raport asupra inflației din 2024. Prețurile medii de consum în luna ianuarie au înregistrat o creștere de 4,6% comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut. Potrivit guvernatoarei, prognoza actuală a inflației a fost revizuită nesemnificativ față de cea din raportul precedent. Șefa Băncii Centrale spune că tendința pozitivă se atestă de cel puțin patru luni și este, în mare parte, rezultatul măsurilor restrictive de politică monetară ale BNM inițiate în vara anului 2021 și continuate consecvent până la finele anului 2022.

Anca Dragu

Guvernatoarea Băncii Naționale a Moldovei 

„Aceasta înseamnă că în 2024 prețurile vor continua să crească, dar cu numai 4-5%. Atunci când inflația era de 34% la sută, aceasta înseamnă că prețurile au crescut cu 34%. Deci, ne aflăm într-un proces dezinflaționist, în care este un fenomen normal creșterea prețurilor, dar ritmul de creștere este mai scăzut,” a declarat Anca Dragu în cadrul unei conferințe de presă din 13 februarie. 

Potrivit raportului, rata anuala a inflației va avea o tendință relativ stabilă pentru întreaga perioada de prognoză. Inflația va oscila ușor și se va menține în intervalul de variație pe tot parcursul orizontului de prognoză. Valoarea minimă va fi înregistrată în trimestrul  II 2024 și în trimestrele II și III 2025, iar valoarea maximă în primul trimestru din 2025. Ritmul pozitiv al inflației se va datora impactului favorabil din partea inflației de bază, prețurilor reglementate, prețurilor produselor alimentare și mai puțin din partea celor la combustibili, cu excepția trimestrelor I, III și IV 2024, unde prețurile la combustibili vor avea un impact ușor negativ. Șefa de la Banca Națională a Moldovei a precizat că rata anuală a inflației s-a diminuat de la 8,6 la sută în luna septembrie 2023, până la 4,2 la sută în luna decembrie 2023.

„Pentru a patra lună consecutivă inflația rămâne în intervalul de variație a țintei. Respectiv, în intervalul 3,5% și 6,5%. Pentru luna decembrie 2023, inflația s-a situat la 4,2 la sută, iar în luna ianuarie, cifrele recente, foarte calde, arată o inflație de 4,6 la sută”, a spus Anca Dragu.

Anterior, guvernatoarea de la Banca Centrală a declarat că obiectivul principal al Băncii Naționale a Moldovei este ținerea sub control a creșterii prețurilor. Cea mai mare inflație, de 34,6%, a fost înregistrată în luna octombrie 2022, după care s-a înregistrat un trend descendent.

Riscurile și incertitudinile asociate prognozei curente rămân înalte. Principalele riscuri identificate, din mediul extern, sunt tensiunile în Orientul Mijlociu, blocarea pentru o perioadă mai îndelungată a accesului la transport prin Marea Roșie, războiul din Ucraina, creșterea prețurilor de consum în Turcia și Federația Rusă și posibilele șocuri temporare de ofertă asupra formării prețurilor la produsele alimentare pe plan internațional. 

Cum a influențat inflația piața muncii din Moldova în 2023?

Dinamica anuală pozitivă a populației economic active și a celei ocupate observată în prima jumătate a anului 2023 a continuat și în trimestrul Ill. În același timp, atât rata șomajului, cât și cea a subocupării s-a majorat comparativ cu trimestrul Ill 2022. Populația ocupată a constituit 907,9 mii persoane, în creștere cu 3,2 la sută față de perioada similară a anului 2022.

Conform Băncii Naționale a Moldovei, dinamici pozitive au fost înregistrate în sectorul agricol (6,9 la sută), sectorul industrial (11,5 la sută) și alte activități (24,1 la sută). Totodată, numărul populației ocupate s-a redus în trimestrul Ill din 2023 în restul sectoarelor economice: comerț (-0,6 la sută), sectorul transporturilor și comunicațiilor (-2,9 la sută), sectorul serviciilor sociale (-4,5 la sută), construcții (-4,8 la sută). În trimestrul Il din 2023, numărul șomerilor a constituit 39,2 mii persoane sau cu 16,9 mii persoane superior celui din trimestrul Ill 2022, iar rata șomajului a constituit 4,1 la sută, fiind cu 1,6 puncte procentuale superioară celei din trimestrul Ill 2022. 

Totodată, populația subocupată, de asemenea, a înregistrat o dinamica pozitivă. Astfel, în trimestrul Ill 2023, aceasta s-a majorat până la 29,6 mii persoane, de la 19,0 mii persoane în perioada iulie - septembrie 2022, iar rata subocupării a constituit 3,3 la sută sau cu 1,1 puncte procentuale superioară celei din trimestrul Ill 2022.

Cum a influențat inflația fondul de salarizare?

În trimestrul Ill 2023, rata anuală a fondului de salarizare pe economie, deși în diminuare comparativ cu cea din trimestrul precedent, a continuat să fie una semnificativă, iar în termeni reali, aceasta a conturat o traiectorie ascendentă. Banca Națională precizează că fondul de salarizare pe economie s-a majorat cu 16,5 la sută comparativ cu trimestrul III din 2022. Dinamica respectivă a fost susținută, preponderent, de evoluțiile fondului de salarizare din sectorul comerțului, care a contribuit cu 3,3 puncte procentuale, al informațiilor și comunicațiilor ( 2,1 puncte procentuale), învățământului ( 2,0 puncte procentuale), sănătății și asistenței sociale (1,9 puncte procentuale), sectorul industrial (1,7 puncte procentuale) și din domeniul administrației publice și apărare (1,5 puncte procentuale).

Totuși, în termeni reali, fondul de salarizare pe economie s-a majorat cu 6,2 la sută comparativ cu perioada similară a anului precedent, ca urmare a evoluției ambelor sectoare ale economiei: real și bugetar. În trimestrul III din 2023, numărul mediu al salariaților la nivelul economiei naționale s-a majorat cu 0,4 la sută comparativ cu trimestrul III al anului precedent. Numărul de salariați din sectorul real s-a majorat cu 0,8 la sută, cu o contribuție de 0,6 puncte procentuale, iar cel din sectorul bugetar s-a contractat cu -0,9 la sută, contribuția fiind de -0,2 puncte procentuale. Distribuția pe sectoarele economiei relevă creșteri mai pronunțate a numărului mediu de salariați în domeniile: activități de cazare și alimentație publică (30,1 la sută), informații și comunicații (4,8 la sută), comerțul cu ridicata și cu amanuntul (3,7 la sută) și în agricultură (3,6 la sută). Totodată, o contractare a numărului de salariați se atestă în tranzacții imobiliare (-6,2 la sută), activități profesionale, științifice și tehnice (-4,8 la sută), industrie (-3,1 la sută), construcții (-3,0 la sută), transport și depozitare (-2,9 la sută) și în învățământ (-1,2 la sută). 

Concluzii

Rămâne de văzut care va fi decizia autorităților privind rata de indexare a pensiilor pentru limită de vârstă din această primăvară. Urmează să vedem dacă responsabilii de la Banca Centrală vor reuși să mențină și nivelul inflației în intervalul țintit. Cert este, deocamdată doar faptul că înclinația spre economii ale moldovenilor a atins cotele maxime între anii 2013 și 2020, când a constituit aproape 41%. În prezent, din cauza crizelor prin care trece Moldova în ultimii ani, înclinația spre economii a înregistrat o ușoară scădere ajungând la 34,2%. Monetar vorbind, economiile moldovenilor în prezent sunt cu 20 miliarde lei mai mici, decât ar fi fost, dacă mențineam aceeași înclinație spre economii ca în perioada precriză. De fapt, sunt banii, care au fost direcționați în ultimii  ani spre cheltuielile critice legate de creșterea prețurilor. Pentru 2024 experții anticipează o creștere atât nominală, cât și reală a economiilor populației și consideră că în acest an înclinația spre economii ale moldovenilor va începe să crească.