Noi modificări la Codul Muncii. Află ce prevăd și când vor intra în vigoare
21-02-2024 12426

Noi modificări la Codul Muncii. Află ce prevăd și când vor intra în vigoare

Adolescenții de 15 ani vor putea lucra doar la „munci ușoare”, cu acordul scris al părinților, iar salariații vor putea beneficia de un nou tip de concediu, cel de îngrijitor. Guvernul a aprobat un șir de modificări la Codul Muncii și Codul Contravențional. Despre ce este vorba, află din  articol. 

Copiii - mai protejați de exploatare prin muncă

Potrivit proiectului aprobat de Executiv, la împlinirea vârstei de 15 ani, persoanele vor putea fi angajate doar pentru prestarea unor „munci ușoare”, care nu afectează securitatea, sănătatea și dezvoltarea acestora. Mai exact, este vorba despre modificarea art. 46 alineatul (3), care va avea următorul cuprins: „Persoana fizică poate încheia un contract individual de muncă şi la împlinirea vârstei de 15 ani, cu acordul scris al părinților sau al reprezentanților legali, pentru exercitarea de „munci ușoare”. Condițiile specifice exercitării „muncilor ușoare” se stabilesc de către Guvern.” 

Pentru a combate exploatarea prin muncă a copiilor și a crește nivelul de protecție a acestora, proiectul stabilește sancțiuni contravenționale. Guvernul a modificat ar. 55 alineatul (1) din Codul Contravențional, potrivit căruia, utilizarea muncii nedeclarate se sancționează cu amendă:

  • de la 60 la 90 de unități convenționale aplicată persoanei fizice, 
  • de la 150 la 210 de unități convenționale aplicată persoanei cu funcție de răspundere, 
  • de la 210 la 300 de unități convenționale aplicată persoanei juridice.

Mai mult, aceeași acțiune săvârșită asupra unui minor se sancționează cu amendă:

  • de la 120 la 150 de unități convenționale aplicată persoanei fizice, 
  • de la 200 la 300 de unități convenționale aplicată persoanei cu funcție de răspundere, 
  • de la 300 la 400 de unități convenționale aplicată persoanei juridice.

 Acțiunile prevăzute mai sus, săvârșite asupra a două sau mai multe persoane, se sancționează cu amendă: 

  • de la 210 la 1200 de unități convenționale aplicată persoanei fizice, 
  • de la 360 la 1300 de unități convenționale aplicată persoanei cu funcție de răspundere,
  • de la 460 la 1500 de unități convenționale aplicată persoanei juridice.

„Noile modificări vor contribui la rezultate pozitive în ceea ce privește eliminarea formelor grave de exploatare prin muncă a copiilor și creșterea nivelului de protecție a acestora”, susţine Ministerul Muncii.

În prezent, conform art. 55 aliniat (1) utilizarea muncii nedeclarate se sancţionează pentru fiecare persoană identificată cu amendă:

  • de la 60 la 90 de unităţi convenţionale aplicată persoanei fizice, 
  • de la 150 la 210 de unităţi convenţionale aplicată persoanei cu funcţie de răspundere, de la 210 la 300 de unităţi convenţionale aplicată persoanei juridice.

Ce înseamnă „munci ușoare”?

Termenul de „muncă ușoară”, va fi reglementat de Codul Muncii, prin completarea art. 1 cu această noțiune. Așadar, potrivit Codului Muncii, prin „munci ușoare” se înțeleg toate muncile care, prin natura proprie sarcinilor pe care le presupun și a condițiilor specifice în care acestea sunt efectuate, nu pot aduce atingere securității, sănătății sau dezvoltării copiilor și nu sunt de natură să aducă atingere instruirii și pregătirii profesionale ale acestora.

Dar, de ce a fost necesară această măsură legislativă? Potrivit autorităților, atenționarea vine din partea Departamentului Muncii al SUA, care a stabilit că în 2022, Moldova a înregistrat progrese moderate în eforturile de eliminare a celor mai grave forme de muncă a copiilor. Potrivit unui raport, peste 24 la sută dintre copiii cu vârsta cuprinsă între 5 - 14 ani sunt încadrați în câmpul muncii, dintre care, cei mai mulți în agricultură.  Departamentul american al Muncii a stabilit că deși guvernul a depus eforturi semnificative în toate domeniile relevante, acestea nu îndeplinesc standardul internațional pentru vârsta minimă de muncă, deoarece prevederile privind vârsta minimă din Codul Muncii nu se aplică tuturor copiilor care lucrează în sectorul informal. Copiii din Moldova sunt supuși celor mai grave forme de exploatare, inclusiv exploatare sexuală comercială, uneori ca urmare a traficului de persoane. 

„În Raportul anual al Departamentului Muncii al SUA „Constatări privind cele mai grave forme de exploatare prin muncă a copiilor” au fost formulate un șir de recomandări adresate Republicii Moldova. Recomandările respective vizează îmbunătățirea rezultatelor obținute în lupta contra formelor grave de exploatare prin muncă a copiilor și asigurarea sporirii măsurilor de protecție a acestora. Prin urmare, în proiectul notat a fost inclusă noțiunea de „munci ușoare”. Având în vedere cele expuse, ministerul a elaborat proiectul de lege cu privire la modificarea Codului Muncii al Republicii Moldova nr. 154/2003”, se specifică în nota informativă a proiectului de lege. 

Recomandările respective vizează îmbunătățirea rezultatelor obținute în lupta contra formelor grave de exploatare prin muncă a copiilor și asigurarea sporirii măsurilor de protecție a acestora. 

„Dimensiunea „munci ușoare” se referă la revizuirea prevederilor legislative privind standardul vârstei minime pentru muncă și reglementarea muncii copiilor în „sectorul informal”. În perspectivă,  se planifică transpunerea Directivei 94/33/CE a Consiliului din 22 iunie 1994 privind protecția tinerilor la locul de muncă”, se mai arată în nota informativă a proiectului de lege. 

Îmbunătățirea muncii în schimburi

De asemenea, documentul vine cu îmbunătățiri ale proceselor de organizare a muncii în schimburi, oferirea oportunităților mai mari de activitate în câmpul muncii și asigurării unei flexibilități normative privind munca femeilor gravide, femeilor care au născut de curând și a celor care alăptează. În acest sens, Ministerul Muncii și Protecției Sociale propune modificări la articolele 103, 104, 110 și 111 din Codul Muncii.

Mai întâi, trebuie să știi că art. 1 va mai fi completat cu o noțiune nouă -  „muncă în schimburi”, care reprezintă un mod de organizare a lucrului la unitate, în conformitate cu care salariații se succed la aceleași locuri de muncă în conformitate cu un anumit regim de muncă, inclusiv prin rotație, și care poate fi de flux continuu sau discontinuu.

Potrivit modificărilor legislative, femeile gravide, femeile care au născut de curând și cele care alăptează pot să desfășoare munca de noapte, munca în zilele de repaus, munca în zilele de sărbătoare nelucrătoare, doar din propria inițiativă, în baza unei cereri scrise, cu prezentarea concluziei medicale privind starea de sănătate, eliberată de către instituția medico-sanitară pe a cărei listă este înregistrată și de comun acord cu angajatorul. Dreptul la munca de noapte, munca în zilele de repaus, munca în zilele de sărbătoare nelucrătoare va fi realizat în strictă conformitate cu prevederile Legii securității şi sănătății în muncă nr. 186/2008

Salariatul poate exprima acordul sau refuzul de a presta munca suplimentară în formă scrisă pe suport de hârtie sau în format electronic, cu utilizarea semnăturii electronice avansate, până la atragerea efectivă la muncă suplimentară. Totodată, documentul propune abrogarea alin. (11 ) din art. 101 din Codul Muncii, care prevede că „în funcție de specificul activității, pentru organele securității statului și organele afacerilor interne, durata zilnică a timpului de muncă în schimburi se stabilește prin act administrativ, cu respectarea duratei întreruperii în muncă între schimburi. Durata zilnică a timpului de muncă în schimburi nu poate depăși 24 de ore”. Potrivit autorilor noului proiect de lege, Directiva 2003/88/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 04.11.20203 privind anumite aspecte ale organizării timpului de lucru, art. 3 prevede că „Statele membre iau măsurile necesare pentru ca orice lucrător să beneficieze de o perioadă minimă de repaus de 11 ore consecutive în decursul unei perioade de 24”, inclusiv în cazul lucrătorilor munca cărora este organizată pe schimburi. În același context, potrivit art. 107 alin. (4) din Codului Muncii, durata repausului zilnic, cuprinsă între sfârșitul programului de muncă într-o zi și începutul programului de muncă în ziua imediat următoare, nu poate fi mai mică decât 11 ore consecutive, normă din Codul Muncii, care deja a fost armonizată cu dispozițiile Directivei 2003/88/CE. În condițiile prevederilor art. 100 din Codul Muncii, pentru anumite genuri de activitate, unităţi sau profesii se poate stabili, prin convenţie colectivă, o durată zilnică a timpului de muncă de 12 ore, urmată de o perioadă de repaus de cel puţin 24 de ore. La lucrările unde caracterul deosebit al muncii o impune, ziua de muncă poate fi segmentată, în modul prevăzut de lege, cu condiţia că durata totală a timpului de muncă să nu fie mai mare decât durata zilnică normală a timpului de muncă. 

Primește cele mai noi articole direct
în inbox

NOU! Concediu de îngrijitor

Săptămâna trecută ți-am vorbit despre introducerea unui astfel de concediu social neplătit, iar astăzi Guvernul deja a votat instituirea acestuia. Conform propunerilor legislative, Codul Muncii va fi completat cu un articol nou (1231), care prevede că salariații vor putea beneficia de un concediu neplătit, cu o durată de 5 zile lucrătoare, într-un an calendaristic, pentru îngrijirea unei persoane care locuiește în aceeași locuință cu salariatul.

Concediul se va acorda în baza unei cereri scrise, la care se vor anexa următoarele acte: 

  • copia actului de identitate a persoanei pentru care se solicită concediul;
  • declarația pe propria răspundere a salariatului, din care să rezulte faptul că persoana pentru care se solicită concediul pentru îngrijire locuiește în aceeași locuință cu salariatul;
  • certificatul medical, eliberat de instituția medico-sanitară. 

„Modificarea propusă rezidă din necesitatea asigurării coordonării măsurilor ce se impun în vederea armonizării cadrului legislativ național la legislația europeană, ca temei fiind Acordul de Asociere între Republica Moldova și UE”, se menționează în nota informativă a proiectului de lege. 

Proiectul care asigură armonizarea cadrului normativ național cu standardele Uniunii Europene și internaționale în domeniul muncii, urmează a fi transmis Parlamentului spre aprobare. Guvernul, în termen de 6 luni de la data intrării în vigoare a acestei legi, va modifica actele sale normative în conformitate cu norma legală. 

Caută un loc de muncă după:
Redacția  delucru.md
Publicat de către
Redacția delucru.md
heart
Abonați-vă la rețelele noastre sociale, unde publicăm conținut util și interesant
Încă ești în căutarea unui loc de muncă sau poate cauți angajați pentru firma ta?