Ce reprezintă „penalizarea maternității” și cât de periculoasă este?

Tu ai auzit despre „penalizarea maternității”? Fenomenul capătă tot mai mult contur în ultima perioadă. Uneori, după ce se întorc la muncă după ce au devenit mame, pe femei nu le mai așteaptă același job. Deseori nici același salariu. Astfel de situații sunt discriminatorii și sunt ilegale, conform Codului Muncii. 

Maternitatea pe piața muncii

Maternitatea pe piața muncii, în contextul legislației din Republica Moldova, înseamnă un concediu de maternitate (prenatal + postnatal) cu o indemnizație de 100% din venitul asigurat, urmat de un concediu de îngrijire a copilului (până la 3 ani), care se include în vechimea în muncă, oferind totodată flexibilitate (munca de acasă, program flexibil), sprijin financiar (prin indemnizații calculate din venitul soțului/soției, dacă e mai avantajos), extinderea concediului paternal și facilitarea accesului la creșe, pentru a echilibra cariera cu viața de familie.

Una dintre garanțiile esențiale prevăzute de Codul Muncii este protecția împotriva concedierii a femeilor însărcinate, precum și a celor aflate în concediu de maternitate sau în concediu pentru îngrijirea copilului până la împlinirea vârstei de șase ani. Această protecție poate fi înlăturată doar în situații strict limitate și expres prevăzute de lege, cum ar fi desființarea completă a unității sau săvârșirea unor abateri disciplinare grave, dovedite în mod corespunzător.

În plus, legislația le oferă femeilor gravide un regim special de protecție la locul de muncă. Acestea nu pot fi obligate să presteze muncă suplimentară, muncă de noapte ori activități desfășurate în condiții nocive sau periculoase. Totodată, pe baza recomandării medicale, ele au dreptul să solicite modificarea temporară a condițiilor de muncă sau repartizarea la o activitate mai ușoară, fără diminuarea salariului.

Un alt drept esențial, adesea trecut cu vederea, este posibilitatea de a beneficia de timp liber plătit pentru efectuarea consultațiilor medicale prenatale.

Femeilor gravide li se oferă timp de repaus cu o durată maximă de 16 ore pe lună în vederea efectuării consultaţiilor prenatale, fiind eliberate în perioada timpului de muncă, cu păstrarea salariului. Acest timp nu se recuperează ulterior și nu atrage nicio reducere a salariului.  

De asemenea, mama care îşi alăptează copilul beneficiază, la solicitare, de una sau mai multe pauze suplimentare cu durata sumară de 1 oră pe zi. Pauza pentru alimentarea copilului se include în timpul de lucru şi se achită. 

Iar în situația în care angajatorul încearcă să stabilească o perioadă de probă pentru o femeie însărcinată, este important de știut că legislația interzice în mod expres această practică, cu condiția ca angajata să fi informat oficial angajatorul cu privire la starea sa.

Ce presupune „penalizarea maternității”?

Revenirea la muncă este, adesea, cea mai grea etapă a maternității. După nașterea copilului, multe femei se confruntă cu stagnarea sau chiar reducerea salariului sau a poziției pe care o dețineau până a deveni mame. Acest lucru apare din mai multe motive: întreruperea activității prin concediul de maternitate și pentru îngrijirea copilului, pierderea unor sporuri sau bonusuri, dar și reticența angajatorilor de a acorda majorări salariale mamelor, considerate mai „puțin disponibile”. Acest fenomen este numit „penalizarea maternității” pe piața muncii și este tot mai răspândit în ultima perioadă.

Totodată, mamele sunt promovate mai rar decât colegii lor fără copii sau decât tații. Există percepția că acestea ar fi mai puțin flexibile, mai puțin dedicate sau mai puțin dispuse să lucreze peste program, chiar dacă performanța lor este similară sau superioară. Și mai grav este că la întoarcerea din concediul de maternitate sau pentru îngrijirea copilului, unele femei sunt repartizate pe poziții inferioare, pierd proiecte importante sau sunt excluse din procesele decizionale, ceea ce le reduce vizibilitatea și șansele de progres profesional.

Totodată, penalizarea poate lua forma unor presiuni subtile: evaluări mai dure, sarcini necorespunzătoare calificării, lipsa sprijinului managerial sau un climat ostil, care determină mamele să demisioneze în mod voluntar.

Concluzii

„Penalizarea maternității” nu este rezultatul alegerilor personale ale femeilor, dar al modului în care piața muncii este organizată. Atât timp cât maternitatea este tratată ca o „problemă” a angajatei, și nu ca o responsabilitate socială împărțită între: stat, angajatori și familie, aceste inegalități vor persista.

Ca urmare, femeile cu cel puțin un copil sub șase ani se confruntă adesea cu o „penalizare a maternității”.

Acest lucru înseamnă că nașterea și îngrijirea copiilor au un impact disproporționat asupra carierei femeilor, acestea fiind mai predispuse decât bărbații să se retragă din câmpul muncii sau să își reducă programul de lucru pentru a-și asuma responsabilități de îngrijire. Acest lucru duce la venituri mai mici și oportunități de carieră limitate în comparație cu bărbații.

„Penalizarea maternității” adâncește decalajul global în ceea ce privește participarea pe piața muncii, ratele scăzând la 53,1% pentru femei și rămânând ridicate la 95,7% pentru bărbați.

Cauți un loc de muncă în Chișinău sau în alt oraș din Moldova? Pe delucru.md găsești oferte verificate de la angajatori de încredere. Iar dacă vrei să fii mereu la curent cu noutăți despre piața muncii – abonează-te la canalul nostru de Telegram! Fii la curent cu tot ce contează pentru cariera ta!