Ce prevede reforma sistemului de salarizare în sistemul bugetar?

În următorii ani, sistemul de salarizare din sectorul bugetar urmează să treacă printr-un amplu proces de reformare, menit să reducă inechitățile salariale, să sporească transparența și să eficientizeze modul de remunerare a angajaților din instituțiile publice.

Începând cu 1 ianuarie 2027, vor fi introduse schimbări importante, inclusiv reducerea discrepanțelor dintre salariile minime și maxime, simplificarea valorilor de referință utilizate la calcularea salariilor, precum și reglementarea mai strictă a sporurilor salariale și a bonusurilor de performanță. Totodată, anumite domenii strategice, precum IT, vor beneficia de grile salariale specifice, adaptate cerințelor pieței.

Mai multe detalii despre reforma sistemului de salarizare din sistemul bugetar, află din articolul de astăzi. 

Salarii mai mari pentru 170 mii de bugetari

Potrivit autorităților, unul dintre cele mai importante obiective ale aceste reforme este creșterea salariilor pentru majoritatea funcționarilor și angajaților din sectorul bugetar. De majorări salariale vor beneficia aproximativ 170.000 de specialiști. Este vorba despre:

• 60.000 de angajați din domeniul educației,
• circa 50.000 de muncitori tehnici,
• 20.000 de angajați din primării și administrația publică,
• 17.000 angajați care asigură ordinea publică în țara noastră,
• peste 16.700 de angajații din domeniul sănătății,
• aproximativ 6.000 lucrători din cultură și sport.

Majoritatea acestor lucrători, care asigură funcționarea statului, vor beneficia de majorări salariale care variază între 10% și 30%, în dependență de cât de echitabil s-au făcut creșterile în anii precedenți.

Andrian Gavriliță

Ministrul Finanțelor

„Nu vom avea perdanți. Salariul nimănui nu va scădea în urma acestei reforme. Există mecanisme care vor asigura că nu avem diminuări salariale nicăieri, chiar dacă pe alocuri nu vor fi creșteri, din cauza că au fost operate majorări în anii precedenți. În ultimii ani, sistemul de salarizare a devenit tot mai complex, mai greu de înțeles și, în multe cazuri, mai puțin echitabil. Au apărut numeroase excepții și mecanisme care au făcut ca funcții similare să fie remunerate diferit. În același timp, multe funcții esențiale pentru calitatea serviciilor publice au rămas subevaluate. Pentru această lege s-a lucrat cu experți naționali și internaționali. S-a lucrat foarte mult, de lungul câtorva ani. Aceste analize au arătat că Republica Moldova are nevoie de un sistem mai transparent și mai corect. Acesta și este scopul acestei reforme”, afirmă Andrian Gavriliță, ministrul Finanțelor.

Performanță evaluată după criterii clare

Reforma prevede sporuri de performanță clare și competitive pentru 45% din personalul angajat în sectorul public. Pentru început, noua lege introduce, în premieră, noțiunea de „funcție greu de ocupat” care este definită în baza unui set de șase criterii cumulative, dintre care trebuie întrunite cel puțin trei pentru ca o funcție din sectorul bugetar să obțină acest calificativ.

Cele șase criterii prevăd ca:

• exercitarea atribuțiilor funcției respective este indispensabilă pentru realizarea funcțiilor de bază ale unității bugetare sau contribuie într-un mod substanțial la realizarea acelor funcții de bază; 
• nivelul de salarizare pentru funcția respectivă este necompetitiv în comparație cu nivelul de salarizare pentru o funcție identică sau similară din sectorul privat; 
• exercitarea atribuțiilor funcției respective presupune absolvirea de studii de specialitate sau deținerea de cunoștințe, abilități, competențe ori calificări profesionale care sunt rare și/sau de nivel înalt; 
• numărul potențialilor candidați care îndeplinesc cerințele specifice pentru ocuparea funcției respective este redus; 
• funcția respectivă rămâne vacantă după organizarea a cel puțin două concursuri succesive de ocupare; 
• pentru funcția respectivă se înregistrează o rată mare de fluctuație a personalului. 

Proiectul mai prevede reducerea fondului anual al sporului de la 10% la 4% din suma anuală a salariilor de bază la nivel de unitate bugetară și prin restructurarea cuantumurilor individuale. Sporul pentru performanță va fi acordat doar salariaților care au obținut calificativul „excelent” sau calificativul „foarte bine” la ultima evaluare trimestrială sau, după caz, semestrială, a performanțelor profesionale individuale.

Legea presupune și eliminarea actualului regim derogatoriu aplicabil personalului de deservire tehnică, auxiliar și muncitoresc, care beneficiază de sporul pentru performanță fără evaluarea performanței individuale. Practic, noile modificări prevăd ca evaluarea performanțelor profesionale individuale se fie extinsă pentru toate categoriile de personal. Sporul pentru performanță se acordă ca procent din salariul de bază stabilit pentru funcția ocupată de salariat, după cum urmează: 

• 12 - 15% din salariul de bază stabilit pentru funcția ocupată de salariat, în cazul lucrătorilor care au obținut calificativul „excelent”;
• 6% din salariul de bază stabilit pentru funcția ocupată de salariat, în cazul angajaților care au obținut calificativul „foarte bine”. 

Andrian Gavriliță

Ministrul Finanțelor

„În sfârșit, vom avea criterii de performanță clare și un spor de performanță. La moment, cu regret, în foarte multe instituții se aplică un spor de performanță pentru 99% din angajați și înțelegem cu toții că nu este vorba despre un spor de performanță, dar reprezintă o plată dată tuturor. Legea nouă va prevedea că mai puțin de jumătate din angajați pot beneficia de spor de performanță, astfel încât să existe criterii foarte clare și să fie remunerați specialiștii care muncesc cu dăruință. În urma introducerii noilor reglementări, maximum 15% dintre angajați vor avea sporuri maxime sau grade excelente de recunoaștere a acestor performanțe”, menționează Andrian Gavriliță, ministrul Finanțelor. 

Sporul pentru performanță va fi acordat lunar, în trimestrul sau semestrul care urmează perioadei în care a fost realizată evaluarea profesională, și va fi oferit doar salariaților care au obținut calificativele „excelent” sau „foarte bine”. Acest spor nu va fi acordat angajaților sancționați disciplinar pe durata valabilității sancțiunii. Dacă sancțiunea disciplinară este anulată ulterior de instanța de judecată, salariatul va putea beneficia de sporul pentru performanță în condițiile legii, începând din momentul anulării sancțiunii.

Majorarea părții fixe a salariului

Proiectul prevede consolidarea salariului de bază, care va constitui circa 70% din venitul lunar. Totodată, prin reconfigurarea valorilor de referință (indicatori utilizați pentru calculul salariilor în sectorul bugetar 4.200, 4.700, 5.100, 5.300, 6.200, 6.900 lei) și prin reducerea numărului acestora, de la 10 la 6 până în 2027 și la maximum 4 până în 2032, autoritățile își propun să clarifice componentele salariului lunar și să consolideze rolul acestuia la salariul de bază.

Totodată, raportul de compresie salarială va fi redus la 1:10,5, față de nivelul actual de 1:15. Aceasta înseamnă că diferența dintre cel mai mic și cel mai mare salariu de bază din sectorul bugetar va fi micșorată, contribuind la o distribuție mai echitabilă a salariilor. Modificarea este în concordanță cu diferențele salariale medii observate în practică și cu modelele aplicate în unele state europene, precum Croația și Lituania. Totodată, această ajustare creează condițiile necesare pentru creșterea treptată a salariilor din categoriile inferioare, astfel încât acestea să ajungă la nivelul salariului minim garantat prin salariul de bază.

Andrian Gavriliță

Ministrul Finanțelor

„Reforma are câteva obiective esențiale: mai multă echitate salarială; creșterea ponderii salariului de bază în venitul total al funcționarilor; reducerea treptată a numărului valorilor de referință, astfel încât pe viitor, atunci când vor fi creșteri, să-i vizeze pe toți, nu doar pe unii sau alții, în dependență de posibilități sau context, dar să asigurăm o sustenabilitate bugetară pe termen mediu și lung, atunci când se produc aceste cheltuieli salariale”, spune Andrian Gavriliță, ministrul Finanțelor.

Proiectul mai presupune și revizuirea structurii salariului lunar, care, în prezent, este alcătuit din partea fixă (salariul de bază, sporul lunar în valoare fixă, sporul lunar pentru gradul profesional, sporul lunar pentru deținerea titlului științific și/sau științifico-didactic, sporul lunar pentru deținerea titlului onorific), partea variabilă (sporul pentru performanță și sporurile cu caracter specific) și celelalte drepturi salariale.

Potrivit autorităților, prin această reformă este prevăzută o structură simplificată a salariului lunar, subliniindu-se diferența dintre, pe de o parte, salariul de bază și, pe de altă parte, toate celelalte drepturi salariale.

Totodată, a fost creat un nou grup ocupațional, „Tehnologii informaționale (I)”, care include funcțiile cu atribuții specifice domeniului IT din sectorul bugetar. Această modificare urmărește recunoașterea importanței rolurilor IT și asigurarea unei salarizări unitare și echitabile pentru aceste funcții, regăsite în diverse instituții publice.

„Introducem noi instrumente pentru a răspunde provocărilor pieții muncii, deoarece trăim într-o perioadă în care lucrurile se schimbă foarte rapid, de la o zi la alta, și ne putem pomeni cu sectoare în care deficitul de angajați ar putea să crească semnificativ. În aceste sectoare trebuie să avem mecanisme de a interveni rapid pentru a putea compensa sau acoperi anumite necesități temporar până când se ajustează legea conform acestor noi realități”, susține Andrian Gavriliță, ministrul Finanțelor.

Dezacordul sindicatelor

La scurt timp după publicarea proiectului de lege, sindicatele au emis un comunicat de presă prin care au declarat că modificările propuse la Legea privind sistemul unitar de salarizare în sectorul bugetar interzic acordarea prin contracte colective și individuale de muncă a unor drepturi salariale suplimentare, afectând un drept fundamental garantat de legislația națională și de convențiile internaționale ratificate de Republica Moldova.

CNSM solicită excluderea acestor prevederi din proiectul de lege și avertizează că ignorarea poziției sindicatelor poate determina sesizarea organismelor internaționale competente privind încălcarea standardelor în domeniul muncii și al dialogului social.

Concluzii

Autoritățile anunță că reforma va fi implementată etapizat până în 2032, cu evaluare intermediară în 2029 și este corelată cu obiectivul de sustenabilitate bugetară, inclusiv încadrarea masei salariale în limita de până la 9% din PIB.

Proiectul va fi supus consultărilor publice până la data de 2 iulie, iar propunerile și comentariile părților interesate vor fi analizate în procesul de definitivare a documentului.

„Acum urmează consultări publice. Acest proiect urmează să fie discutat cu toate părțile interesate. Obiectivul nostru este ca deja din toamnă această lege să fie în vigoare și să avem primele salarii corectate și ajustate. Suntem convinși că acest proiect de lege urmează să sporească semnificativ calitatea serviciului public în Republica Moldova și să ofere serviciile meritate de cetățenii noștri”, menționează Andrian Gavriliță, ministrul Finanțelor.

Vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă pe piața muncii din Moldova? Abonează-te la canalul nostru de Telegram - aici publicăm zilnic cele mai recente știri.