Statistici: Ce motive invocă moldovenii când refuză să muncească
Motivele pentru care oamenii devin șomeri sau chiar refuză să se angajeze (uneori, doar oficial) sunt diverse și nu țin doar de lene. Stereotipul: „nu muncești pentru că ești leneș” nu abordează problema șomajului în toată complexitatea sa de dilemă socială și demografică, ci doar stigmatizează, o dată-n plus, o categorie destul de vulnerabilă de oameni.
Potrivit Biroului Național de Statistică, în primul trimestru din 2018 s-au înregistrat peste 48,3 mii de moldoveni șomeri în Republica Moldova. Relativ îmbucurător e faptul că cifra este în descreștere față de aceeași perioadă a anului trecut (75,8 mii).
Surprinzător sau nu, șomajul îi afectează cel mai mult pe bărbați — 57,2% din totalul șomerilor şi pe persoanele din mediul urban — 56,6%. O astfel de cifră s-ar putea explica, în primul rând, prin diversitatea mai mare a locurilor de muncă pentru femei, care se angajează, deseori, la munci de deservire (dereticătoare, infirmiere, baby-sitter), la care un bărbat nu ar fi luat sau n-ar aplica. De asemenea, persoanele din domeniul rural prestează munci ziliere, muncă sezonieră, la câmp, muncă în construcții, ceea ce le lărgește, oarecum, spectrul de activitate.
Dar să nu credeți că mereu e vorba de faptul că oamenii nu găsesc, pur și simplu, un job, chiar dacă caută: potrivit BNS, în țara noastră s-au înregistrat 1 milion 220,3 de mii de persoane care, pur și simplu, nu pot sau nu doresc să lucreze, pentru că fac parte din următoarele categorii:
# pensionari — 631,8 mii (aici lucrurile sunt clare);
# oameni care nu doresc să lucreze pentru că învață sau studiază — 246,5 mii;
# oameni care nu doresc să lucreze pentru că au grijă de familie, copii, o persoană vulnerabilă din familie — 193,2 mii;
# oameni care se află în țară, dar care nu doresc să lucreze în Moldova, pentru că deja au un loc de muncă (permanent sau sezonier) peste hotare sau planifică să lucreze peste hotare — 207, 5 mii;
# oameni care deja se află peste hotare la lucru sau sunt în căutare de lucru — 342,8 mii;
# oameni descurajați în a-şi mai găsi un loc de muncă în țară — 10,6 mii.
Cea mai mare pondere o au, evident, cei care deja sunt sau vor fi antrenați în munca peste hotare, iar acest lucru nu e de mirare. De regulă, salariul e mai mare, nivelul de viață e mai ridicat, iar posibilitățile de creștere și dezvoltare - mai substanțiale.
Se cere o ajustare cât mai rapidă a realității moldovenești la cerințele pieții muncii, or, riscăm să rămânem fără forță de muncă tânără - iar deficitul de cadre deja se face simțit.
