Noi modificări la Codul Muncii: Ce riscă angajatorii care nu le acordă salariaților concediu de odihnă anual?

Angajatorii care nu vor acorda concedii anuale angajaților, timp de doi ani consecutivi, riscă să fie sancționați. Reglementarea se regăsește într-un proiect de lege, elaborat de Ministerul Muncii și Protecției Sociale, care prevede completarea și modificarea Codului Muncii. Documentul a fost supus consultărilor publice. Ce alte noi reglementări ar putea fi introduse, aflați din acest articol.

Amenzi de până la 12.000 lei

Documentul propune completarea prevederilor alin. (4) art. 118 din Codul Muncii. Astfel, neacordarea concediului de odihnă anual, timp de doi ani consecutivi, precum şi neacordarea anuală a concediului de odihnă salariaţilor,  cu vârstă de până la 18 ani şi salariaţilor care au dreptul la concediu suplimentar, în legătură cu munca în condiţii vătămătoare, ar putea atrage răspundere contravențională, potrivit prevederilor art. 55 din Codul Contravențional. Mai exact, este vorba despre:

• persoane fizice - amendă de la 30 la 60 de unităţi convenţionale;
• persoane cu funcții de răspundere -  amendă de la 70 la 120 de unităţi convenţionale;
• persoane juridice - amendă de la 150 la 240 de unităţi convenţionale.

Mărimea unității convenționale constituie 50 de lei. Așadar, amenzile vor varia între 1500 lei și 12.000 lei.

„Un salariat odihnit livrează un produs mai calitativ, este mai eficient la locul de muncă și concentrarea, productivitatea are un nivel mai înalt, creează o atmosferă psiho-emoțională în colectiv. Nefolosirea concediului de odihnă anual în anul curent și acumularea zilelor de concediu nefolosite produce un impact negativ asupra bugetului instituției”, se specifică în nota informativă a proiectului.

Potrivit legislației, calcularea indemnizației la concediu se realizează în temeiul prevederilor Hotărârii de Guvern nr. 426/2004 privind aprobarea Modului de calculare a salariului mediu, respectiv, impactul asupra bugetului se majorează semnificativ din cauza creșterilor salariale.

Recent, Cancelaria de Stat a elaborat un proiect de lege, potrivit căruia, funcționarii publici care nu vor utiliza zilele de concediu de odihnă anual timp de doi ani, riscă să le piardă. Documentul, supus dezbaterilor publice, introduce obligativitatea angajatorilor de a solicita semestrial în scris utilizarea zilelor de concediu de odihnă anual acumulate/folosite de către angajat, în baza unui program stabilit.

Interimatul funcției, reglementat

Proiectul de lege propune introducerea a două articole noi (741 și 742) în Codul Muncii. Autoritățile își propun ca exercitarea temporară a unei funcţii de conducere să fie realizată prin asigurarea interimatului de către un salariat din aceeaşi instituție, care îndeplineşte condiţiile de bază şi cerinţele specifice funcției, şi care nu are sancţiuni disciplinare nestinse. Nu se consideră interimat atunci când funcţia de conducere este exercitată temporar de către adjunctul titularului, așa cum este în prezent, și nici atunci când funcția de conducere este exercitată temporar de către locțiitorul titularului funcției în cauză. 

Interimatul funcției de conducere va putea fi asigurat pentru o perioadă de maximum 6 luni, care va putea fi prelungită, cu acordul scris al persoanei care asigură interimatul, cu încă 6 luni, dacă legile speciale nu prevăd altfel.  Pe perioada asigurării interimatului, ocuparea de către o altă persoană a funcției salariatului care asigură interimatul se face pe o perioadă determinată.

„Momentele situaționale din ultima perioadă denotă deficientă lipsa normelor executării interimatului în raporturile de muncă. Întru soluționarea subiectului, proiectul se completează cu norme juridice care reglementează posibilitatea de îndeplinire a atribuțiilor de serviciu de alt salariat, în cazul dacă titularul funcției este suspendat sau absent”, se spune în nota informativă a documentului.

Dar, cum are loc salarizarea persoanei care deține temporar o funcție de conducere? În perioada interimatului, salariatul va avea dreptul la leafa de bază corespunzător acestei funcții și va beneficia de drepturile salariale aferente funcției de conducere respective. Totodată, se prevede că în condițiile în care salariul lunar prevăzut pentru funcția în care este asigurat interimatul este inferior celui de care persoana beneficia pentru funcția anterioară, se va păstra salariul lunar corespunzător funcției de bază.

NOU! Concediu neplătiti pentru îngrijirea unei rude din gospodărie

Ministerul Muncii și Protecției Sociale mai propune introducerea unui nou articol în Codul Muncii (1231), care prevede acordarea unui concediu neplătit pentru îngrijirea unei rude sau a unui membru din gospodărie. Potrivit proiectului, acest concediu urmează să fie acordat salariatului în baza unei cereri scrise, pe o durată de 5 zile lucrătoare, o singură dată, într-un an calendaristic, pentru îngrijirea unei rude (fiică, fiu, mamă, tatăl sau soțul/soția salariatului) sau unui membru din gospodărie, ca urmare a unor probleme medicale grave.

„Noul articol prevede că salariații, care au o rudă bolnavă sau un membru bolnav din gospodărie, vor putea beneficia de un concediu neplătit cu o durată de 5 zile lucrătoare într-un an calendaristic”, se menționează în nota informativă a proiectului de lege.  

La cerere, salariatul va anexa următoarele acte:

• copia buletinului de identitate sau a certificatului de naștere a persoanei pentru care se solicită concediul;
• declarația pe propria răspundere a salariatului, din care să rezulte faptul că persoana căreia îi oferă îngrijire sau sprijin locuiește în aceeași locuință cu acesta cel puţin pe perioada concediului de îngrijire;
• certificatul confirmativ cu privire la problema medicală gravă, eliberat de instituția medico-sanitară. 

Armonizarea cadrului național cu legislația UE

Documentul supus consultărilor publice își propun să reglementeze și munca în schimburi. Potrivit autorilor proiectului,  „prin derogare de la dispozițiile alineatului (6), art.101, durata întreruperii în munca organizată în două schimburi nu poate fi mai mică decât 11 ore după timpul de muncă din schimbul precedent (inclusiv pauza pentru masă) în decursul unei perioade de 24 de ore”. 

Statele membre UE iau măsurile necesare pentru ca orice lucrător să beneficieze de o perioadă minimă de repaus de 11 ore consecutive în decursul unei perioade de 24 de ore. Această prevedere este aplicabilă tuturor salariaților, inclusiv celor care lucrează în schimburi. În consecință, potrivit legislației naționale, lucrătorii în schimburi beneficiază de o durată de repaus mai îndelungată decât ceilalți muncitori.

Proiectul de lege vine să armonizeze cadrul național cu legislația Uniunii Europene. „În contextul derulării procesului de aderare a Republicii Moldova la Uniunea Europeană, existența unor norme armonizate cu legislația UE, în scopul consolidării și perfecționării legislației în domeniul muncii este elaborat proiectul de lege. Or, Republica Moldova, având statutul de țară candidată la UE, urmează calea transpunerii prevederilor directivelor UE și armonizării legislației naționale cu promovarea unor politici echilibrate și durabile în domeniul muncii”, se specifică în nota informativă a documentului.

Totodată, autoritățile spun că necesitatea modificărilor și completărilor derivă din adresările multiple parvenite din partea mediului de afaceri și problemelor care apar la interpretarea și aplicarea normelor legislative. Implementarea prevederilor proiectului de lege nu necesită mijloace financiare din bugetul de stat. Documentul urmează să fie propus Guvernului spre avizare și aprobare.