Cum vor aplica autoritățile inteligența artificială în combaterea economiei tenebre?
28-04-2024 708

Cum vor aplica autoritățile inteligența artificială în combaterea economiei tenebre?

1000 de persoane care muncesc la negru - identificate și angajate oficial! Acesta este obiectivul Ministerului Muncii și Protecției Sociale pentru anul 2024, în privința securității muncii. Planul ne-a fost dezvăluit chiar de către ministrul Alexei Buzu, în cadrul unui interviu. Oficialul a mai spus că instituția pe care o gestionează face tot mai mulți pași pentru a implementa sistemele de inteligență artificială în contracararea acestui flagel. Totul se rezumă la crearea unui profil de risc, model ce ar sta la baza instituirii unor controale inopinate. Dar, în aceste condiții, care vor mai fi sarcinile Inspectoratului de Stat al Muncii, autoritatea responsabilă de verificarea și aplicarea amenzilor. Răspunsul în găsești în articolul de astăzi, care este realizat în contextul Zilei Internaționale a Sănătății și Securității la Locul de Muncă, marcată în fiecare an pe data de 28 aprilie.

Ce este un profil de risc și de ce este atât de necesar?

Fiecare al patrulea angajat din țara noastră nu are contract de muncă. O spun datele Biroului Național de Statistică. Toate persoanele care activează doar în baza unor înțelegeri verbale, formale, se expun mai multor riscuri. 

...

Alexei Buzu

Ministrul Muncii și Protecției Sociale. 

„Munca la negru în Republica Moldova este o problemă foarte mare și noi, la minister, încercăm să analizăm mult mai complex modul în care putem să soluționăm această problemă. Pe deoparte, este foarte important să avem o instituție puternică, cum este Inspectoratul de Stat al Muncii, trebuie să avem un cadru de politici foarte clare și simplu din de implementat, dar, pe de altă parte, trebuie să avem și alte intervenții. Un element foarte important este legat de mecanismele prin care identificăm munca la negru sau munca la gri. Avem din ce în ce mai multe date pe care putem să le utilizăm într-un mod mult mai isteț, și atunci, noi am putea ținti anumite controale în anumite sectoare, anumiți angajatori în baza unui profil de risc. Acest profil de risc poate fi generat de către un model de inteligență artificială, în care, simplu spus, combini care este cifra de afaceri pe sector, TVA-ul, accizele, inputurile care vin și care este numărul declarat de salariați și atunci, în baza acestui model logic, poți înțelege dacă există o abatere foarte mare, pozitivă sau negativă, față de media din sectorul respectiv. Ne-ar ajuta să înțelegem mai bine dacă există ceva ce ar trebui să fie investigat sau cel puțin analizat”, declară Alexei Buzu,  ministrul Muncii și Protecției Sociale. 

Cum vor fi prevenite erorile generate de sistemele AI?

Datele oficiale arată în Republica Moldova peste 180.000 de persoane lucrează la gri și la negru. Așa cum a precizat și ministrul, autoritățile lucrează intens la crearea profilului de risc, care, potrivit lui Alexei Buzu, ar putea fi un colac salvator pentru țara noastră. Totuși, oricât de „deștepte” nu ar fi mecanismele și logaritmii  inteligenței artificiale, aceștia produc erori. Ministrul Muncii și Protecției Sociale afirmă însă că instrumentele AI au capacitatea de a se dezvolta și „învăța” continuu, fapt care diminuează mult riscul de repetare a erorilor. 

„Acesta și este avantajul la inteligența artificială, căci cu fiecare tură, când se aplică, devine mai eficient, mai rapid și noi chiar avem o echipă de ingineri care lucrează la un asemenea model. Această echipă analizează setul de date, face anumite modele econometrice și în cazul în care vom putea să aplicăm un asemenea model, o vom face. Dacă ne va reușim, va fi foarte bine și nu este nimic bizar și straniu în acest lucru. Este o problemă care trebuie soluționată”, mai adaugă Alexei Buzu. 

Ministrul atenționează că profilul de risc va constitui temei doar pentru desfășurarea unei inspecții la angajatorul care comite abateri. 

„Cu siguranță, nu vom penaliza pe cineva doar în baza aprecierii de risc. Profilul de risc ne ajută să identificăm unde putem să concentrăm resursele noastre de investigație. Profilul de risc se estimează. Dacă el nu este atât de bun și nu este suficient de testat până la implementarea acestuia, inspectorii vor merge la o companie, vor face verificări și nu vor identifica probleme. Aceasta înseamnă că au fost cheltuite în zadar resursele Inspectoratului de Stat al Muncii, au fost cheltuite resursele angajatorului. Așadar, cu cât vom putea îmbunătăți acel profil, cu atât am putea obține date cât mai aproape de realitate”, precizează Alexei Buzu. 

Cum rămâne cu Inspectoratul de Stat al Muncii?

Ministerul Muncii și Protecției Personale și-a propus ca până la sfârșitul anului 2024, să identifice și să angajeze oficial 1000 de persoane, care nu activează acum în baza unui contract de muncă, așa cum prevede legislația muncii. Totuși, Alexei Buzu spune că noul model de identificare a riscurilor, în care se investesc mari speranțe, nu va înlocui munca inspectorilor de muncă. 

„Acel model va face munca experților mult mai eficientă, mult mai țintită. Acum, noi ne concentrăm pe acest efort, pe această campanie de a identifica munca la negru. Inspectoratul mai are și alte responsabilități. Vom investi într-un departament de informare și consiliere a angajatorului,  vrem să prevenim munca la negru”, mai adaugă ministrul. 

Cum sunt sancționați angajatorii și angajații care comit abateri?

Nicicum. Statul este foarte generos cu ei. După identificare persoanelor care activează în economia tenebră, se lucrează cu ele pentru a fi convinse să treacă pe alb. 

„La momentul dat, nu aplicăm amenzi, pentru că ne preocupă formalizarea cât mai multor persoane. Vom vedea cum evoluează lucrurile. Vom avea acces la datele CNAS pentru a depista perioada pentru care aceste persoane sunt formalizate, au contracte de muncă, sunt făcute contribuții. Dacă vom avea angajatori de rea-voință, care în repetate rânduri vor recurge la munca informală, atunci vom aplica amenzi. Până acum, nu am aplicat nicio amendă. Încercăm să aplicăm un nou model de interacțiune cu angajatorii, să-i informăm, să-i consiliem, să-i ajutăm și să-i determinăm să-și formalizeze proprii salariați, după care, în dependență de cum evoluează lucrurile, vom decide dacă și cum vom aplica amenzi”, afirmă Alexei Buzu.

28 aprilie - Ziua Internațională a Sănătății și Securității la Locul de Muncă

28 aprilie este „Ziua mondială a Securității și Sănătății la locul de Muncă”. Acest eveniment este organizat în fiecare an de Organizația Internațională a Muncii, încă din 1919 și aduce în prim-planul opiniei publice importanța activității de prevenire a accidentelor și bolilor profesionale. Această campanie de conștientizare este menită să atragă atenția, la nivel internațional, asupra tendințelor din domeniul securității și sănătății în muncă și asupra amplorii accidentelor legate de muncă, a bolilor profesionale și a accidentelor mortale.

Datele oficiale demonstrează Moldova are un număr de trei ori mai mare de accidente și decese la locul de muncă decât țările din Europa. Pentru a preveni și stopa această statistică îngrijorătoare, Ministerul Muncii și Protecției Sociale a elaborat un program intern, care urmează să fie aprobat în scurt timp. Astfel, acest program reprezintă un plan concret, care va include acțiuni menite să facă locul de muncă mai sigur și să sporească responsabilitatea angajaților și angajatorilor. 

„Este un program pe care l-am elaborat pe intern și  a fost discutat cu partenerii noștri sociali - sindicatele și patronatele. Nu va fi aprobat de Guvern, dar de minister. El va fi făcut public în scurt timp și se va baza pe identificarea riscurilor de sănătate și securitate la locul de muncă, pentru că resursele atât pentru stat, cât și pentru agenții economici, pentru angajatori, sunt limitate. Noi trebuie să identificăm riscurile corect, în dependență de munca pe care o prestează o persoană. Spre exemplu, un muncitor din depozit, care lucrează cu mașinăriile este supus riscurilor de accidentare la muncă. Deci, noi trebuie să identificăm acea persoană pentru ca să-i oferim cunoștințele, instrumentariu și mediu sigur de muncă. Mineritul la fel este un sector cu riscuri foarte mari de accidente de muncă, dar dacă activezi în calitate de contabil într-o companie de minerit, desigur că riscurile de accidentare sunt mai mult mai mici. Așadar, trebuie să avem o abordare mult mai eficientă și la baza acestui program, elementul de identificare a riscurilor trebuie să fie mult mai eficient. Programul va conține și elemente de prevenire, elemente de consolidare a securității și sănătății muncii”, declară Alexei Buzu.

Primește cele mai noi articole direct
în inbox

Concluzii

În fiecare an, în Republica Moldova sunt înregistrate între 500 și 550 de accidente de muncă, iar în 2023 au fost raportate aproximativ 60 de decese. În ultimele două decenii, țările UE au reușit să reducă numărul accidentelor și deceselor la locul de muncă cu 60%, iar țara noastră își propune să obțină rezultate similare. Potrivit Ministerului Muncii și Protecției Sociale, în perioada 2014-2021, 40 de persoane au suferit de boli profesionale din cauza accidentelor de muncă. Mecanicii, lucrătorii medicali și muncitorii din fabrici sunt cei mai expuși riscului de boli profesionale. 

Dragi angajați și angajatori, întreaga echipă delucru.md vă îndeamnă să fiți cât se poate de atenți și responsabili în procesul de muncă, deoarece viața și sănătatea voastră sunt de neprețuit. 

Caută un loc de muncă după:
Redacția  delucru.md
Publicat de către
Redacția delucru.md
heart
Abonați-vă la rețelele noastre sociale, unde publicăm conținut util și interesant
Încă ești în căutarea unui loc de muncă sau poate cauți angajați pentru firma ta?