Conversia concediilor de odihnă: de la zile calendaristice la zile lucrătoare

Concediile de odihnă ar putea fi calculate după o nouă formulă. Asociația Națională a Companiilor din Domeniul TIC, prin intermediul patronatelor, propune trecerea de la zilele calendaristice, așa cum este în prezent, la cele lucrătoare, o schimbare care, potrivit acesteia, ar aduce mai multă claritate în evidența timpului liber.

Inițiativa stârnește însă controverse: sindicatele se opun și avertizează că noul mod de calcul ar putea afecta veniturile salariaților, mai ales atunci când concediul este fragmentat. 

Ce presupune conversia concediului de odihnă?

În prezent, art. 113 din Codul Muncii stipulează că tuturor salariaţilor li se acordă anual un concediu de odihnă plătit, cu o durată minimă de 28 de zile calendaristice, cu excepţia zilelor de sărbătoare nelucrătoare. Pentru salariaţii din unele ramuri ale economiei naţionale (învățământ, ocrotirea sănătăţii, serviciul public), prin lege organică, se poate stabili o altă durată a concediului de odihnă anual (calculată în zile calendaristice).

Conversia concediilor de odihnă din zile calendaristice în zile lucrătoare înseamnă schimbarea modului de calcul al duratei concediului, astfel încât să reflecte doar zilele în care se lucrează efectiv. Zilele calendaristice, așa cum prevede în prezent Codul Muncii, reprezintă toate zilele consecutive din calendar, inclusiv sâmbetele, duminicile și sărbătorile legale, pe când zilele lucrătoare sunt doar zilele în care angajatul ar fi trebuit să muncească, de obicei luni-vineri, fără weekend-uri și sărbători legale.

Dacă înainte aveai, de exemplu, 28 de zile calendaristice de concediu, acestea includeau și weekendurile. După conversie, concediul va fi exprimat în zile lucrătoare, deci numărul de zile va fi mai mic, dar echivalent ca durată reală. Aceasta înseamnă că 28 zile calendaristice reprezintă 20 zile lucrătoare.

În mod normal, angajații nu pierd bani din indemnizația de concediu atunci când se face conversia din zile calendaristice în zile lucrătoare. Suma totală acordată pentru concediu rămâne, în principiu, echivalentă. Totuși, în anumite luni, angajatul poate simți că primește mai puțin salariu, de exemplu, dacă își ia câteva zile de concediu în timpul săptămânii, pentru că nu sunt incluse weekendurile în calcul. În concluzie, concediul devine mai ușor de planificat, deoarece nu mai contează câte weekenduri intră în această perioadă.

Argumentul angajatorilor din domeniul IT

Propunerea de trecere de la zile calendaristice la zile lucrătoare vine de la Asociația Națională a Companiilor din Domeniul TIC, prin intermediul Confederației Naționale a Patronatului din Republica Moldova. ATIC a lansat o formulă de 20 de zile lucrătoare pentru un program standard de cinci zile pe săptămână, un model aplicat în mai multe state din Uniunea Europeană. Reprezentanții mediului de afaceri susțin că o asemenea schimbare ar aduce mai multă claritate și ar reduce discrepanțele existente.

Adrian Șerban

Reprezentantul Asociației Naționale a Companiilor din Domeniul TIC

„Propunem modificarea Codului Muncii, în special a art. 113, cu specificarea concretă că pentru 5 zile lucrătoare se acorde un concediu de 20 de zile, iar pentru 6 zile de muncă pe săptămână - concediul va reprezenta 24 de zile. Formula de calcul este preluată din Codul Muncii din România. Această formulă arată că în momentul în care salariatul are o zi lucrătoare, el obține patru zile de concediu. Codul Muncii prevede și un program de 4 zile lucrătoare, pentru care salariatul va avea 16 zile de concediu. S-a făcut o analiză în Uniunea Europeană a modului în care este prevăzută conversia concediilor în zile lucrătoare din diferite țări, printre care Grecia, Cipru, Letonia, Bulgaria, Portugalia, România, Germania, Franța, Spania, Austria. În majoritatea cazurilor sunt țări ale UE care nu încalcă nicio convenție, nicio directivă și au reglementat concediile prin zilele lucrătoare”, susține Adrian Șerban, reprezentantul Asociației Naționale a Companiilor din Domeniul TIC.

Un calcul simplu arată că, dacă salariul mediu pentru o zi calendaristică este de 600 de lei, atunci pentru o zi lucrătoare acesta ajunge la 841 de lei. În aceste condiții, atunci când un salariat își ia o zi de concediu în timpul săptămânii, pentru necesități personale, el este remunerat cu 600 de lei, și nu cu 841 de lei, cât ar reprezenta valoarea unei zile lucrătoare. 

„Pentru a compensa această diferență, teoretic, ar trebui ca la fiecare două zile și jumătate de concediu luate în timpul săptămânii să fie „incluse” și zile de weekend. În realitate, acest lucru nu se întâmplă. Mai mult, angajații care cunosc mai bine legislația pot opta să-și ia concediul doar de luni până vineri, beneficiind astfel de 4 zilele de weekend fără a le consuma din concediu. Pentru a exclude orice interpretare, din partea salariatului cât și din partea angajatorului, cel mai corect ar fi ca concediul să fie stabilit în baza zilelor lucrătoare, dar nu calendaristice. În acest caz, procesul va fi echitabil, deoarece fiecare salariat va cunoaște că are un anumit număr de zile lucrătoare pentru care este stabilită perioada de concediu”, afirmă Adrian Șerban, reprezentantul Asociației Naționale a Companiilor din Domeniul TIC.

Dezacordul sindicatelor

Propunerea a fost însă respinsă categoric de Confederația Națională a Sindicatelor din Moldova, care a avertizat că modificarea modului ar putea duce la diminuarea veniturilor salariaților în cazul fragmentării concediului. Totodată, sindicaliștii au invocat prevederile Cartei Sociale Europene Revizuite, care garantează cel puțin patru săptămâni integrale de concediu anual.

Sergiu Sainciuc

Vicepreședintele Confederației Naționale a Sindicatelor din Moldova

„Argumentele invocate de patronate nu m-au convins deloc despre necesitatea de a trece de la zile calendaristice la zile lucrătoare. Noi acordăm concediu de 4 săptămâni calendaristice, dar săptămâna calendaristică este de 7 zile, nu am văzut niciodată ca săptămâna să fie de 5 zile calendaristice. Dacă aceasta este o problemă numai pentru sectorul IT, unde activează 23.000 de persoane, atunci vă îndemn să analizăm câte persoane din numărul total nu folosesc concediu 28 de zile calendaristice, dar 29 sau 30 de zile, să avem măcar o statistică, altfel sunt doar presupuneri. În opinia noastră, a sindicatelor, și Cartea Socială Europeană Revizuită, și Directiva UE nr. 88/2003, se respectă în țara noastră. Ambele prevăd acordarea concediului de odihnă anual de minimum 4 săptămâni, care reprezintă 28 de zile calendaristice. Aici nu este stipulat săptămâna de lucru sau nu. De aceea, este și o opțiune a țărilor. Unele state au optat pentru a acorda concediul în zile calendaristice, altele au decis să acorde concediul în zile lucrătoare. Dacă problema este în cadrul legal și în aplicarea legislației în mod incorect, atunci putem să modificăm legislația”, precizează Sergiu Sainciuc, vicepreședintele Confederației Naționale a Sindicatelor din Moldova.

Potrivit Confederației Naționale a Sindicatelor din Moldova, această modificare nu înseamnă doar schimbarea numărului de zile de concediu din 28 în 20 sau 24. În realitate, chiar dacă o zi lucrătoare este plătită mai bine decât o zi calendaristică, la final suma totală rămâne aceeași. Cu alte cuvinte, indemnizația de concediu nu crește. 

„Autorii propunerii vor să modifice art. 113 din Codul Muncii, însă schimbarea nu poate fi făcută izolat. Pentru ca sistemul să funcționeze, ar trebui modificate încă numeroase alte articole, dar și cel puțin 10 acte legislative conexe. În plus, apare o întrebare importantă: cum vor fi acordate concediile suplimentare, atât în sectorul real, cât și în cel public? Mai mult, modul de calcul depinde de perioada de referință: dacă aceasta include sărbători nelucrătoare, costurile calculate în zile lucrătoare pot fi mai mari, conform metodologiei actuale. În opinia noastră, prin această schimbare, angajatorii ar urmări ca salariații să își ia exact cele 28 de zile de concediu, fără zile suplimentare, chiar dacă acestea nu sunt plătite”, mai adaugă Sergiu Sainciuc. 

Igor Zubcu

Președintele Confederației Naționale a Sindicatelor din Moldova

„Unul din argumentele mele de bază este stabilitatea raporturilor juridice de muncă. Noi avem o stabilitate de circa 23 de ani. Principiul de bază în Codul Muncii este clar pentru toți - termenii se calculează în zile calendaristice. Eu nu prea accept, în mod personal, intersectarea timpului cu spațiu. Nu este corect, față de salariați, față de lumea muncii, să punem pe același cântar ziua calendaristică cu ziua de muncă. Mai ales să facem un echivalent al zilei calendaristice în bani. Concediile se dau cu acordul părților. Este un drept al salariatului, dar este și un drept și o obligație a angajatorului. Legislația nu trebuie modificată, deoarece prevederile actuale funcționează foarte bine. Înțeleg să fie modificată legislația atunci când deja nu mai este actuală. Niciodată nu am înțeles când un drept devine un impediment”, menționează Igor Zubcu, Președintele Confederației Naționale a Sindicatelor din Moldova.

Poziția autorităților

Reprezentanții Ministerului Finanțelor manifestă susținerea deplină a acestei inițiative și pun sub semnul întrebării necesitatea includerii zilelor de weekend în concediul de odihnă. Autoritățile argumentează că dreptul la concediu ar trebui să vizeze exclusiv zilele lucrătoare, adică acele zile în care salariatul a muncit și pentru care are nevoie de recuperare.

Potrivit Ministerului Finanțelor, nu există o justificare pentru acordarea zilelor de concediu în perioade care coincid, în mod natural, cu zilele de odihnă (sâmbăta și duminica). În practică, acest lucru poate genera situații inechitabile: unii angajați, mai bine informați, își planifică concediul doar în timpul săptămânii și ajung să beneficieze, în total, de perioade mai lungi de odihnă, în timp ce alții, care nu cunosc la fel de bine regulile, utilizează zile calendaristice și, în realitate, pierd din durata efectivă a concediului.

Andrian Gavriliță

Ministrul Finanțelor

„Susținem această inițiativă în totalitate și nu înțelegem de ce există zile de concediu pentru zilele de weekend. Sunt zile lucrătoare pentru care, dacă ai muncit, trebuie să beneficiezi de zile de odihnă. Nu are nicio logică ca salariatul să primească zile de concediu pentru ziua care este de odihnă. Care este sensul ca noi pentru sâmbete și duminici libere să oferim alte zile libere? Nu vreau ca aceeași persoană, care își ia concediu de luni până vineri, să ajungă ca, spre exemplu, din 35 de zile de concediu să își creeze practic două luni de odihnă, în timp ce altcineva, care nu cunoaște la fel de bine legislația, își ia 9 zile calendaristice și beneficiază, în realitate, doar de 5 zile efective. Îmi doresc, pur și simplu, transparență și corectitudine, așa cum se întâmplă în majoritatea țărilor din Uniunea Europeană. Consider că, din punct de vedere matematic și logic, trebuie să explicăm clar lucrurile, astfel încât fiecare să știe exact la câte zile lucrătoare de concediu are dreptul”, afirmă Andrian Gavriliță, ministrul Finanțelor.

Potrivit ministrului, rolul autorităților este să îmbunătățească cadrul legal, iar dacă practica internațională merge în direcția stabilirii concediilor în zile lucrătoare, nu calendaristice, atunci aceasta este direcția pe care trebuie să o urmeze și țara noastră.

„Sunt convins că nimeni nu va avea de pierdut dacă concediile vor fi acordate în funcție de zilele lucrătoare, nu incluzând sâmbetele și duminicile. Cred că aceasta este abordarea corectă pentru sectorul public și că ar trebui aplicată nu doar în IT, ci în toate domeniile în care activitatea se desfășoară pe baza zilelor lucrătoare”, punctează Andrian Gavriliță.

Concluzii

Ministerul Muncii și Protecției Sociale va continua discuțiile pe marginea acestui subiect. Între timp, autoritățile fac apel la dialog și susțin că viziunea pentru sectorul public este trecerea la sistemul bazat pe zile lucrătoare.

Natalia Plugaru

Ministrul Muncii și Protecției Sociale

„Fac apel la dialog, pentru că, într-adevăr, ceea ce ne propunem este ca, atunci când sunt semnalate, anumite încălcări din partea mediului de afaceri, să analizăm și perspectiva angajaților și să găsim împreună un numitor comun. Pentru noi, la Ministerul Muncii și Protecției Sociale, prioritatea rămâne respectarea drepturilor salariaților și nu vom face compromisuri în acest sens. În același timp, atât timp cât nu identificăm, deocamdată, avantaje clare pentru menținerea zilelor calendaristice, suntem deschiși dialogului pentru a găsi o soluție care să fie previzibilă și echitabilă pentru toate părțile: angajați, angajatori și mediul de afaceri. Consider că este important să ne aliniem la practicile europene. Există și modele mixte, însă în mare parte, aproximativ 90% dintre state, au trecut la calculul concediilor în zile lucrătoare, deoarece concediul este acordat în funcție de zilele efectiv lucrate. Viziunea noastră pentru sectorul public este să menținem această deschidere și să analizăm posibilitatea de a trece la sistemul bazat pe zile lucrătoare”, spune Natalia Plugaru, ministrul Muncii și Protecției Sociale.

Vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă pe piața muncii din Moldova? Abonează-te la canalul nostru de Telegram - aici publicăm zilnic cele mai recente știri.