Ce trebuie să știi dacă prestezi munca de noapte

Turele de noapte sunt necesare în unele industrii pentru productivitate, dar și pentru satisfacerea cerințelor pieței. Potrivit mai multor studii, peste 20% din populația lumii lucrează pe timp de noapte  Și un număr destul de mare dintre cei care lucrează pe cont propriu susțin că, de multe ori, muncesc chiar și noaptea. Dar, te-ai întrebat vreodată căror riscuri te expui? Medicii spun că munca de noapte poate avea efecte semnificative asupra sănătății, mai ales în cazul persoanelor care lucrează doar noaptea, pe perioade lungi de timp. În acest articol îți explicăm cum se desfășoară turele de noapte, din punct de vedere legal, dar și care sunt efectele muncii de noapte asupra sănătății angajaților.

Ce este munca de noapte?

Munca de noapte este reglementată de articolul 103 din Codul Muncii. Astfel, potrivit acestui document legislativ, programul de muncă care începe la 22:00 și durează până la 06:00 se consideră program de noapte. Durata schimbului de noapte se reduce cu o oră. În același timp, durata muncii de noapte nu se reduce salariaţilor pentru care este stabilită durata redusă a timpului de muncă, precum şi salariaţilor angajaţi special pentru munca de noapte, dacă contractul colectiv de muncă nu prevede acest aspect. Salariații care urmează să fie transferați la munca permanentă de noapte, înainte de transfer, sunt supuși unui examen medical din contul angajatorului. 

Orice salariat care, într-o perioadă de 6 luni, prestează cel puţin 120 de ore de muncă de noapte va fi supus unui examen medical din contul angajatorului.

Potrivit legislației, pentru munca prestată în program de noapte se stabileşte un adaos în mărime de cel puţin 0,5 din salariul de bază pe unitate de timp stabilit salariatului. Dar, angajatorul este în drept să majoreze sporurile, adaosurile şi recompensele în raport cu nivelul lor minim stabilit de legislaţia în vigoare, precum şi să stabilească alte plăţi cu caracter de stimulare şi compensare în limitele mijloacelor proprii (alocate), prevăzute pentru aceste scopuri în contractul colectiv de muncă, într-un alt act normativ la nivel de unitate sau în devizul de cheltuieli pentru întreţinerea unităţii finanţate din buget. 

Ce salariați nu pot presta munca de noapte?

Conform Codului Muncii, nu se admite atragerea la munca de noapte a următoarelor categorii de salariați:

• angajați în vârstă de până la 18 ani;
• femei gravide;
• femei care au născut de curând și cele care alăptează;
• persoanele cărora munca de noapte le este contraindicată conform certificatului medical.

Este nevoie de acordul scris al salariatului în legătură cu prestarea muncii de noapte dacă este vorba despre:

• persoane cu dizabilităţi severe şi accentuate;
• unul dintre părinţii (tutorele, curatorul) care are copii în vârstă de până la 4 ani sau copii cu dizabilităţi;
• persoanele care îmbină concediile pentru îngrijirea copilului prevăzute la art.126, (concediul suplimentar neplătit pentru îngrijirea copilului în vârstă de la 3 la 4 ani) şi art. 127 alin.2 (salariatul care a adoptat un copil nou-născut nemijlocit din maternitate sau l-a luat sub tutelă i se acordă, în baza unei cereri scrise, un concediu suplimentar neplătit pentru îngrijirea copilului în vârstă de la 3 la 4 ani), cu activitatea de muncă şi salariaţii care îngrijesc de un membru al familiei bolnav în baza certificatului medical.

Totodată, angajatorul este obligat să informeze în scris salariaţii menţionaţi despre dreptul lor de a refuza munca de noapte. 

Codul Muncii stipulează că salariaţii încadraţi în formarea profesională continuă în unitate pot fi eliberaţi temporar de la munca prevăzută de contractul individual de muncă sau pot lucra în condiţiile timpului de muncă parţial ori ale regimului flexibil al timpului de muncă, cu acordul scris al angajatorului. În cazul salariaţilor încadraţi în formarea profesională continuă sunt interzise:

• munca prestată în condiţii grele, vătămătoare şi/sau periculoase;
• munca suplimentară;
• munca de noapte;
• detaşarea nelegată de formarea profesională.

Salariații cărora munca de noapte le este contraindicată conform certificatului medical urmează a fi transferați la o muncă de zi pentru care sunt calificați.

Cum are loc transferul la o altă muncă?

Transferul salariatului la o altă muncă permanentă în cadrul aceleiaşi unităţi, cu modificarea contractului individual de muncă, conform art.68 din Codul Muncii, precum şi angajarea prin transferare la o muncă permanentă la o altă unitate ori transferarea într-o altă localitate împreună cu unitatea, se permit numai cu acordul scris al părţilor.

Salariatul care, conform documentului medical (certificat/adeverință/act), eliberat de instituția medicală competentă, necesită acordarea unei munci mai uşoare, urmează a fi transferat, cu consimțământul scris al acestuia, la o altă muncă, care nu-i este contraindicată. Dacă salariatul refuză acest transfer, contractul individual de muncă se desface în conformitate cu prevederile art.86 alin.(1) lit.x), care prevede refuzul salariatului de a fi transferat la o altă muncă pentru motive de sănătate, conform certificatului medical. În cazul în care un loc de muncă corespunzător lipseşte, contractul individual de muncă va fi desfăcut în temeiul art.86 alin.(1) lit.d), care prevede constatarea faptului că salariatul nu corespunde funcţiei deţinute sau muncii prestate din cauza stării de sănătate, conform documentului medical (certificat/adeverință/act), eliberat de autoritatea medicală competentă.

Cu acordul scris al părților, în baza ordinului emis de către angajator, salariatul poate fi transferat temporar la o altă muncă din cadrul aceleiași unități, pe o perioadă de până la o lună, cu posibilitatea prelungirii acestui termen până la un an. În caz de transfer în condițiile menționate, angajatorul va păstra funcția salariatului deținută până la transfer.

În caz de transfer în condiţiile stipulate mai sus, părţile vor opera modificările necesare în contractul individual de muncă, conform art.68 din Codul Muncii, în temeiul ordinului (dispoziţiei, deciziei, hotărârii) emis de angajator care se aduce la cunoştinţa salariatului, sub semnătură sau prin altă modalitate care permite confirmarea recepționării/înștiințării, în termen de 3 zile lucrătoare.

Ce riscă angajatorii care încalcă normele legale?

Conform Codului Contravenţional, neretribuirea muncii suplimentare, a muncii prestate în zilele de repaus şi de sărbătoare nelucrătoare şi/sau a muncii de noapte se sancţionează cu amendă de la 70 la 120 de unităţi convenţionale aplicată persoanei fizice, cu amendă de la 150 la 240 de unităţi convenţionale aplicată persoanei cu funcţie de răspundere, cu amendă de la 260 la 400 de unităţi convenţionale aplicată persoanei juridice.

1 u.c. + 50 mdl.

Efectele muncii de noapte asupra sănătății

Nu este o noutate că munca de noapte are mai multe efecte negative asupra organismului. Dacă ai ales această formă de activitate, trebuie să știi că lipsa somnului poate provoca dezechilibrarea ritmului cardiac, probleme de somn, afecțiuni cardiovasculare, depresie și multe altele. Dar, hai să le luăm pe rând. Doctorul habilitat în științe medicale, profesorul universitar, neurologul Svetlana Hadjiu declară că somnul este o stare fiziologică în timpul căreia se desfășoară foarte multe procese în organism. Dar, ce se întâmplă atunci când dormim și de ce e important somnul de noapte? Explicația este simplă. Anume noaptea se elimină melatonina - hormonul somnului, care participă în toate procesele care au loc în relaxarea noastră pentru ca să ne revigorăm, să ne revenim din starea de stres sau alte stări lucrative pe care le-am avut în timpul zilei. 

Svetlana Hadjiu

Doctor habilitat în științe medicale, profesor universitar, neurolog

„Dacă ne gândim că somnul este o relaxare temporală nu este corect, deoarece din punct de vedere neurologic, în creier au loc foarte multe procese care ajută la restabilirea organismului, la funcționarea normală a vaselor sanguine, a stării mentale, a sănătății inimii. Somnul cel mai sănătos este de la ora 22:00 până la 5:00 dimineața pentru persoanele adulte, care trebuie să doarmă 8 ore pe noapte, dar nu mai puțin de 5 ore”, spune doctorul habilitat în științe medicale, profesorul universitar, neurologul Svetlana Hadjiu.

Potrivit specialistei, oamenii care lucrează în turele de noapte riscă să intre într-un deficit de activitate normală a organelor și sistemelor. O oră de somn nedormită într-o noapte, provoacă un deficit de energie pentru patru zile. Aceasta înseamnă că chiar și în patru zile, această oră pierdută nu este restabilită. De fapt, persoanele care lucrează noapte se confruntă cu un deficit de somn foarte critic și acești oameni au un risc mai mare de a face accidente vasculare cerebrale și infarct miocardic. 

„Aceste persoane sunt expuse la mai multe boli, deoarece somnul contribuie la întărirea sistemului imunitar. Când organismul doarme, se distrug toxinele, se distrug factorii inflamatori și atunci când organismul este privat de somn este expus la riscuri de a face boli inflamatorii  sau unele afecțiuni care apar pe fundalul unui sistem imunitar scăzut”, specifică Svetlana Hadjiu. 

Nu o dată ți s-a întâmplat să nu dormi o noapte, iar a doua zi cu siguranță te-ai simțit incapabil de a gândi. „Parcă este scăzută și memoria, și funcția cognitivă, dar pe de altă parte, parcă simți înțepături la inimă, mai ales când nu dormi o perioadă mai lungă de timp. De ce? Deoarece în timpul somnului are loc secreția de hormoni care ajută la funcționarea normală a vaselor sanguine și atunci când vasele sanguine funcționează normal, inima este sănătoasă, dar dacă lipsește acest hormon, atunci este afectată și tensiunea arterială, care, în consecință, duce la boli de natură cardiovasculară”, subliniază doctorul habilitat în științe medicale, profesorul universitar, neurologul Svetlana Hadjiu.  

Potrivit cercetărilor medicale, unul dintre primele sisteme care suferă cel mai mult din cauza lipsei de somn este cel nervos central, deoarece în timpul somnului, creierul procesează tot ce s-a petrecut în decursul zilei. Deci, toate senzațiile, percepțiile, momentele de stres și evenimentele sunt procesate, iar informațiile inutile sunt șterse. Se rețin în memorie, se fixează, doar cele pozitive, care sunt utile pentru activitatea de mai departe. „Atunci când creierul nu se restabilește în timpul somnului, nu-și revine la o funcționare normală, memoria nu se îmbunătățește, dar scade. Organismul fiind privat de acest lucru și încărcat cu energie negativă, pe care creierul n-a procesat-o pe parcursul nopții, riscă să îmbătrânească mai repede și să dezvolte diverse boli, inclusiv legate de reglarea memoriei  și alte maladii care duc la tulburări severe din partea sistemului nervos central, dar nu numai, și al psihicului”, afirmă Svetlana Hadjiu. 

În activitatea de somn sunt implicate mai multe sisteme care contribuie la restabilirea funcțională a creierului care dirijează și funcția psihică a organismului. Când o persoană nu doarme, creierul nu se relaxează și atunci, lipsa de somn duce la eliberarea unor hormoni ai stresului, iar acest lucru poate provoca stări de anxietate, stări de depresie, care pot cauza depresii destul de severe și cu predispoziție mare către diverse tipuri de tulburări.  

Metabolismul în organism tot are loc în timpul somnului. „La începutul somnului, între 22:00  și 1:00 noaptea, lucrează laboratorul nostru, eliberarea organismului de toate produsele toxice care au pătruns în corp și de emoțiile negative, de stres. Reglarea metabolismului are loc în timpul somnului și este foarte important, pentru persoanele care suferă de boli cronice, în special diabet zaharat, boli ale ficatului sau alte patologii, să respecte acest regim, deoarece încălcarea lui duce la  agravarea acestor maladii”, punctează Svetlana Hadjiu. 

Medicul spune că este foarte important să respectăm, în limita posibilităților, acest orar de somn, care nu trebuie să fie mai puțin de 5 ore pentru adulți. „Eu chiar mă gândeam și calculam cât ar trebui să coste o oră de muncă de noapte pentru un angajat în condițiile în care sănătatea lui se defavorizează din contul acestor ore nedormite. S-au făcut studii foarte ample care au constatat că dacă persoana doarme prea puțin sau doarme prea mult, adică mai puțin de 5 ore și mai mult de 9 ore, riscă de cinci ori mai mult să dezvolte accidente vasculare cerebrale și infarct, aceste patologii care, în ultimii ani, sunt tot mai frecvente în rândul tinerilor”, declară Svetlana Hadjiu.   

Munca de noapte: experiența unor angajați

Lidia Cepraga are 28 de ani și de doi ani lucrează în calitate de vânzătoare într-un magazin alimentar din sectorul Buiucani al capitalei care activează 24/24. Tânăra a fost angajată pentru a acoperi orele de noapte. Ea spune că programul de activitate nu este dificil, deoarece noaptea sunt puțini cumpărători. Mai greu însă îi este să se mențină trează până la 8:00 dimineața, atunci când trebuie să facă schimbul cu colega sa, o altă vânzătoare care lucrează doar în turele de zi. 

„Îmi permit să lucrez noaptea deoarece în paralel studiez masteratul la facultatea de drept și nu am copii, un soț de care trebuie să am grijă. După muncă, de obicei dorm până după prânz, când trebuie să plec la universitate. La început era mai greu, dar acum m-am acomodat deja cu acest ritm de viață. Nu cred că voi mai rezista mult. Am observat deja că mi-am dereglat programul de somn și acest lucru mă îngrijorează”, spune Lidia Cepraga. 

Iar Cristina Bîlici activează în calitate de medic anesteziolog la un spital republican din Chișinău. De zece ani face regulat ture de noapte în secția de anestezie și terapie intensivă.  

Cristina Bîlici

Medic anesteziolog

„Experiența este interesantă, un examen în fiecare tură. Nu am suficiente cuvinte pentru a descrie cât de obositor este. Cel mai mare dezavantaj este că are de suferit familia. Am 2-3 ture de noapte pe lună. După tura de noapte, de obicei, nu merg acasă, dar continui munca în tura de zi”, specifică Cristina Bîlici.

Am solicitat mai multor companii, care desfășoară muncă de noapte, să ne permită să discutăm cu angajații, dar ne-au refuzat, menționând că au un program încărcat sau că salariații nu vor să se expună pe marginea acestui subiect. Am încercat să identificăm astfel de specialiști, care lucrează noaptea, și în mediul online. Au răspuns la apelul nostru mai multe persoane, majoritatea dintre care însă au renunțat la programul de noapte, după o perioadă de activitate. Una dintre ele este Iulia Braga, care a activat în tura de noapte timp de trei ani. Femeia a muncit în calitate de control de calitate la o companie care produce și livrează dispozitive de protecție pentru capete, tuburi și țevi de foraj. 

„Programul de muncă începea la 22:00 și dura până la 7:00 dimineața. Beneficiam de o pauză de masă de o oră. La început era bine, dar după trei ani munca de noapte a devenit foarte grea, pe la ora 4:00 00 organismul nu mai rezista și doream foarte mult să dorm. Săptămâna de muncă era de cinci zile, sâmbătă și duminică aveam liber”, spune Iulia Braga.

Și Lesea Covali nu a rezistat mult timp în turele de noapte, așa că a decis să renunțe la ele.  Femeia a activat în calitate de manager de echipă la o companie din țara noastră.

„Din start când m-am angajat era foarte bine, puteam să reușesc să merg și la sesiune la studii fără să-mi iau concediu (am făcut frecvență redusă ) și în timpul zilei puteam rezolva multe lucruri, însă după ce a mai trecut timp, cel mai complicat era schimbul de regim. Nu mă puteam odihni bine deoarece de multe ori ziua era gălăgie, plus vara călduri, iar când eram prea epuizată, dormeam foarte mult, chiar și câte 12 ore pe zi și mă trezeam obosită și nu mă simțeam deloc productivă. Totul se reflecta și asupra felului în care arătam, deoarece toate aceste nopți nedormite aveau un efect cumulativ. Acum, de când lucrez doar ziua, mă simt altfel, îmi ajung și șase ore de somn pe noapte ca să fiu în formă”, afirmă femeia.

Concluzii

Indiferent de ce decizie vei lua, privind programul tău de muncă, acum suntem convinși că după ce ai citit acest articol ești mai informat și înțelegi mai bine căror riscuri te expui. Unele companii crează condiții bune de muncă pentru cei care lucrează noaptea și oferă diverse bonusuri/scutiri/avantaje pentru acești angajați. Din start, ar trebui să stabilești detaliile și bonusurile de care vei beneficia dacă vei accepta un program de noapte cu potențialii angajatori și să ceri un salariu semnificativ mai mare, deoarece un asemenea program vine la pachet cu multe sacrificii. De exemplu, nu vei mai putea să-ți petreci serile în oraș alături de prieteni, să ieși într-un restaurant sau aloca suficinet timp partenerului de viață și familiei. Sunt costuri pe care poate nu le vei simți pe moment, dar în timp, ele ajung să conteze, în ideea în care ai putea fi îndepărtat încet și insesizabil din cercul de prieteni. Nu e vorba de vreo excludere din răutate,  dar efectiv grupul ar putea crede că degeaba te-ar invita la bowling sau la pizza, pentru că cel mai probabil ai fi la muncă. Atunci când vei lua această decizie, poți fi sigur că vei traversa o perioadă dificilă, dar nu una imposibil de gestionat.

Nu uita, starea de sănătate este cel mai important factor în funcție de care să-ți ghidezi hotărârea. Înainte de a spune „da” sau „nu”, ar fi bine să-ți evaluezi starea generală de sănătate și să treci pragul unui centru medical sau laborator de analize medicale. De asemenea, cere sfatul unui specialist, mai ales dacă ai în istoricul tău medical un episod de depresie, anxietate sau tulburare afectivă bipolară. Privarea de somn poate favoriza recurența acestor afecțiuni și le poate agrava.