Legea și Piața Muncii
31-08-2022 Categorie: Legea și Piața Muncii
11609

Ce se întâmplă dacă iei mită la locul de muncă?

O cutie cu bomboane la 1 septembrie, un plic cu „mulțumiri” pentru medic, un nepot al unui cumătru angajat la lucru și ne pomenim pe locul 105 din 180 de țări conform indicelui corupției. Cum dăm mită fără să știm că dăm mită? Care sunt consecințele luării de mită la locul de muncă? Să le luăm pe rând.

Ce înseamnă mită?

Conform DEX-ului, mita este „o sumă de bani sau obiecte oferite unei persoane, cu scopul de  o determina să-și încalce obligațiile de serviciu”. În Codul Penal al Republicii Moldova, în articolul 333, capitolul XVI, aliniatul I, găsim următoarea definiție: servicii, privilegii sau avantaje sub orice formă, ce nu i se cuvin, pentru sine sau pentru o altă persoană, sau acceptarea unor oferte ori promisiuni din partea acestora pentru a îndeplini sau nu, pentru a întârzia sau a grăbi îndeplinirea unei acțiuni fiind în exercițiul funcției sale sau contrar acesteia”. Cu alte cuvinte, luarea de șpagă este obținerea unor privilegii în schimbul depășirii atribuțiilor de serviciu.

Cadourile sunt mită?

În 2020, prin Hotărâre de Guvern, a fost aprobat Regulamentul privind regimul juridic al cadourilor. Conform acestuia, cadourile se împart în cinci categorii:

  • cadouri - bunuri (corporale şi incorporale), servicii, favoruri, invitaţii sau orice alt avantaj oferit unui agent public în legătură cu exercitarea funcţiilor sale profesionale;
  • cadouri admisibile - cadourile oferite din politeţe sau cu prilejul acţiunilor de protocol, inclusiv monedele metalice jubiliare şi comemorative; 
  • cadouri inadmisibile - bunuri, servicii, favoruri, invitaţii sau orice alt avantaj care le sunt destinate personal agenţilor publici sau familiei lor, dacă oferirea sau acordarea lor este legată direct sau indirect de desfăşurarea activităţii lor profesionale; 
  • cadouri oferite din politeţe - cadouri oferite în contextul unor sărbători/evenimente personale/profesionale/naţionale în semn de înaltă apreciere, care nu influenţează şi nu sunt susceptibile de a fi percepute ca influenţând îndeplinirea imparţială a atribuţiilor de serviciu; 
  • cadouri oferite cu prilejul acţiunilor de protocol - bunuri, inclusiv produse perisabile oferite, de obicei, în cadrul delegaţiilor oficiale sau oferite reprezentanţilor unei alte entităţi publice, comunităţi sau guvern străin.

În cadrul fiecărei entități publice trebuie constituită o Comisie de evidență şi evaluare a cadourilor. Adică, în fiecare școală, grădiniță, policlinică sau judecătorie, trebuie să existe o Comisie formată din 3 membri, care să țină evidența cadourile admisibile și neadmisibile, să evalueze cadourile admisibile, să le returneze beneficiarului sau să le transmită Centrului Național Anticorupție. Apropo, cadoul admisibil nu trebuie să depășească suma de 1000 lei. 

Dar ce să facă angajatul, dacă se pomenește cu un cadou pe masă sau strecurat „subtil” într-un registru ori în buzunar? Simplu: trebuie să-l refuze, să se asigure că are un martor și să anunțe Comisia în decurs de 3 zile de la primire. Directorul companiei trebuie să raporteze la CNA infracțiunea și să înscrie cadoul într-un Registru special. 

Ce se întâmplă dacă iei mită?

În iulie 2022, au fost aprobate modificări la Codul Contravențional, ce vizează angajații din domeniul de învățământ, de sănătate, de alimentație publică și altele. Articolul 315, capitolul XVI, alineatul I, prevede că: „pretinderea, acceptarea sau primirea (luarea), personal sau prin mijlocitor, de către un salariat dintr-o întreprindere, instituție sau organizație, de recompensă nelegitimă sau de folos material pentru îndeplinirea unor lucrări sau pentru prestarea unor servicii în sfera sistemului de învățământ, comerțului, alimentației publice, transportului, deservirii sociale, comunale, medicale sau de altă natură, lucrări și servicii ce țin de obligațiile de serviciu ale acestui salariat, dacă fapta nu întrunește elementele constitutive ale infracțiunii, se sancționează cu amendă de la 60 la 300 de unități convenționale cu sau fără privarea de dreptul de a desfășura o anumită activitate sau de a deține anumite funcții pe un termen de la 3 luni la un an”. Astfel, dacă un angajat dintr-un anumit domeniu din sectorul public, cere sau primește mită personal ori prin persoane terțe, ca să-și îndeplinească obligațiunile de serviciu, în pofida faptului că primește un salariu pentru realizarea lor, poate fi acuzat de luare de mită. 

Dacă infracțiunea nu întrunește elemente constitutive, pedeapsa va fi o amendă între 3.000 - 15.000 lei (între 60 și 300 unități convenționale) cu sau fără interzicerea dreptului de a realiza aceeași activitatea sau de a deține o anumită funcție timp de 3 - 12 luni. În cazul luării de mită, un element constitutiv a infracțiunii este primirea banilor sau a bunurilor, a căror valoare depășește 20% din cuantumul salariului mediu lunar aprobat de Guvern. De exemplu, pentru anul 2022, cuantumul salariului mediu lunar pe economie, prognozat de Guvern, a fost de 9900 lei. Reiese că, dacă angajatul este corupt cu o sumă mai mică sau egală cu 7920 lei, îi va fi aplicată una dintre sancțiunile enumerate mai sus.

Conform capitolul XV, articolul 324, alineatele 1-4, din Codul Penal, dacă suma estorcată și acceptată nu depășesc 100 unităţi convenţionale (5000 lei), pedeapsa va fi de 1000 la 2000 unităţi convenţionale (50.000 - 100.000 lei) și cu privarea dreptului de a ocupa anumite funcţii publice sau de a exercita o anumită activitate pe un termen de până la 5 ani. În cazul în care mita este mai mare, pedeapsa poate fi de la 3 până la 10 ani privațiune de libertate, între 4000 și 8000 unități convenționale și cu interzicerea ocupării unei funcții publice de până la 10 ani. 

În sectorul privat, pedepsele pentru corupere pasivă sunt următoarele:

  • Dacă suma cerută sau primită nu depășește 100 de unități convenționale, pedeapsa este de la 850 până la 1850 u.c (42.500 - 92.500 lei) cu interzicerea dreptului de a ocupa anumite funcții pe un termen de până la 3 ani;
  • Dacă suma este mai mare, persoana poate fi sancționată cu o amendă în valoare de 1350-3350  unităţi convenţionale (67.500 - 167.500) sau cu detenție de până la 3 ani, cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcţii sau de a exercita o anumită activitate pe un termen de la 2 la 5 ani.
  • În cazul în care mita extorcată este în proporții mari, amenda poate fi între 2350 - 4350 u.c. ori cu detenție de la 2 la 7 ani și cu cu privarea dreptului de a ocupa o anumită funcție de la 5 la 7 ani. Pentru sume în proporții deosebit de mari, sancțiunile vor fi în mărime de la 217.500 - 317.500 lei (4350 la 6350 unităţi convenţionale) sau cu închisoare de la 3 la 10 ani, cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcţii timp de 5 - 7 ani.

Totuși, dacă persoana, care a luat mită este la prima abatere de la lege și suma cerută sau primită corespunde limitelor  menționate anterior, pedeapsa poate fi mai mică. Alte circumstanțe atenuante sunt autodenunțul și compensarea daunei.

Pe lângă sancțiunile, pe care riscă să le primească un angajat, care ia mită, reputația și imaginea personală vor avea de suferit la fel de mult. De multe ori cazurile de corupere ajung în spațiul public și este la fel de umilitor când un specialist este acuzat de luare de mită sub formă de cadouri ori în proporții deosebit de mari. Știi și tu glumele despre politicieni, care au case din donații sau primite cadou de la părinții pensionari

Pe lângă faptul că salariatul nu va putea ocupa aceeași funcție pentru un termen anumit, viitorii angajatori vor fi nesiguri cu privire la angajarea acestuia. În cazierul juridic ce-i scris cu peniţa nu se taie cu bărdiţa.

Atunci când cazul de luare de mită este anchetat și se aplică sancțiunea finală, inevitabil vor fi pierderi financiar. Cheltuielile de judecată, plătirea unui avocat, achitarea sancțiunilor și eventual, a prejudiciului moral, pot depăși suma primită sau cerută. 

Se consideră corupție angajarea soției verișorului unui prieten din copilărie? 

Cumătrismul, nepotismul sau alte forme de angajare a rudelor la un post de muncă poartă denumirea de abuz de putere și conflict de interese. Această infracțiune nu este corupție și explicăm mai jos de ce.

Potrivit Ghidului privind Conflictele de Interese, lansat de ANI, conflictul de interese este provocat atunci când o persoană fizică influențează sau poate influența într-un mod abuziv îndeplinirea obligațiilor şi responsabilităților de serviciu. Conflictele de interese se divizează în: conflict de interese material (venituri suplimentare, falsificarea unei licitații, etc.) sau nematerial (angajarea sau promovarea rudelor apropiate). Prin formularea „rude apropiate” se face referire la: soț/soție, copil, concubin/concubină, persoane înrudite prin sânge ori adopție ( părinte, frate/soră, bunic/bunică, nepot/nepoată, unchi/mătușă cumnat/cumnată, socru/soacră, ginere/noră). În legislație nu sunt incluse persoanele apropiate, înrudite prin ritualuri religioase, precum fin, nănaș sau cumătru.

Atunci când se depistează un conflict de interese, se anunță Autoritatea Națională de Integritate, care în termen de 3 zile lucrătoare va rezolva conflictul. Dacă acesta este soldat cu urmări grave, amenda poate fi între 1350 - 2350 u.c. sau cu închisoare de la 2 la 6 ani și cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții pe un termen de la 2 la 5 ani.

Cum poate fi oprit fenomenul de mită la locul de muncă?

În ultimii ani, autoritățile au lansat mai multe politici guvernamentale de luptă cu corupția. Succesul acestora este puțin vizibil, dar se depun eforturi pentru combaterea corupției în cele mai vulnerabile domenii: medicină, justiție și educație. Pentru ca fenomenul să nu ia amploare, este suficient ca fiecare tentativă de corupere să fie refuzată, raportată la superiori și la CNA, la linia fierbinte: 080055555.

Redacția  delucru.md
Publicat de către
Redacția delucru.md
Distribuie:
Încă ești în căutarea unui loc de muncă sau poate cauți angajați pentru firma ta?