Ce salarii își doresc moldovenii pentru a nu pleca peste hotare?

Unul din trei moldoveni își dorește un salariu de 15.000 - 20.000 de lei lunar, pentru a nu fi nevoit să plece din țară. Doar 2,3 procente este de acord să fie remunerată lunar cu mai puțin de 7500 lei. Acestea sunt concluziile unui sondaj realizat de CBS Research, la comanda Institutului pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale „Viitorul”. Cercetarea a fost prezentată săptămâna trecută la București, România.

Salarii de peste 30.000 lei

Potrivit sondajului, doar 5% dintre cei intervievați consideră ar fi dispuși să rămână în țară pentru o remunerare lunară de peste 30.000 lei lunar, în timp ce pentru 10,4 la sută este suficient un salariu care oscilează între 7.500 - 10.000 lei. Mai mult, doar 2,3% dintre cetățeni consideră că un salariu de până la 7.500 de lei ar fi suficient pentru a rămâne în Moldova. Aproape un sfert dintre cei intervievați crede că suma primită drept salariu pentru a supraviețui acasă este de 10.000 - 15.000 de lei. Cei mai mulți, însă, 30,6% dintre cetățeni au răspuns că salariul ar trebui să fie între 15.000 - 20.000 de lei pe lună, iar 17,5% - între 20.000 - 25.000 lei.

sursa: sondaj 

Veaceslav Ioniță

Expert în politici economice

„De fapt, media salarială este de 17.500 lei sau 900 euro. Pentru prima dată am efectuat această măsurare în 2017, atunci diferența dintre dorința salarială a moldovenilor și situația reală era de 2,3 ori. Adică, oamenii doreau un salariu mai mare de 2,3 ori. Astăzi, chiar dacă noi spunem că o ducem greu, diferența este de 1,7 ori. Astfel spus, aspirațiile salariale se apropie tot mai mult de realitate. Din păcate, a început al doilea val de migrație. Oamenii pleacă din Moldova nu din cauza salariilor mici, dar pentru bunăstare. Salariul nu mai este „motorul” care-l duce pe om peste hotare, dar decizia lui este determinată de contextul economic și social”, a declarat Veaceslav Ioniță, expert în politici economice, la prezentarea rezultatelor sondajului în orașul București, România.

Sondajul a fost realizat telefonic, în perioada 7-12 februarie 2024, cu participarea a 1104 respondenți cu vârsta de 18 ani şi mai mult, iar eroarea maximă este de +3%.

Aspirații salariale dictate de gen

Potrivit studiului doar 4,8 procente dintre femei sunt dispuse să solicite un salariu lunar care variază între 25.000 - 30.000 lei pentru a nu pleca peste hotare. În timp ce, rata bărbaților este mult mai mare, de 7,6%. Cum se explică acest lucru?

Potrivit experților, explicația este foarte simplă și își are originea în discrepanțele salariale dintre bărbați și femei. Femeile au așteptări salariale mai mici decât bărbații, din considerentul că sunt remunerate mai puțin.

sursa: sondaj 

Potrivit cercetării, 26,6 procente dintre persoanele care ar fi mulțumite cu salarii de 10.000 - 15.000 de lei provin din  mediul rural, iar 21,6 la sută din cel urban. Totodată, 7,6 la sută dintre cei care aspiră la salarii între 25.000 - 30.000 lei sunt din mediul urban, iar 4,8% din mediul rural. 

Peste 4,5 procente dintre persoanele care își doresc salarii de peste 30.000 de lei pentru a rămâne în țară au studii medii incomplete și studii medii generale. Doar 6,5% dintre ele au studii superioare. 

Forța de muncă și ocuparea în ultimul trimestru din 2023

Biroul Național de Statistică anunță că populația ocupată de 15 ani și peste a constituit 874,7 mii de persoane, în creștere cu 1,4% față de perioada similară din 2022. Ponderea femeilor (50,2%) a fost mai înaltă în comparație cu cea a bărbaților (49,8%), iar ponderea persoanelor economic active din mediul rural a fost mai mare ca cea din mediul urban (52,0% și, respectiv, 48,0%). Rata de participare la forța de muncă a populației de 15 ani și peste a constituit 44,7%, fiind în creștere cu 2,3 puncte procentuale față de nivelul înregistrat în perioada similară a anului precedent.

sursa: BNS

Ca și în cazul populației economic active, în trimestrul patru din 2023, ponderea femeilor în populația ocupată este mai mare față de cea a bărbaților (50,2% femei și 49,8% bărbați), iar ponderea persoanelor ocupate din mediul rural a fost mai mare față de cea a persoanelor ocupate din mediul urban (51,7% mediul rural și, respectiv, 48,3% mediul urban). Vârsta medie a populației ocupate a fost de 44 ani.

sursa: BNS

Rata de ocupare a populației în vârstă de 20 - 64 ani a fost de 55,1%, fiind în creștere cu 3,0 puncte procentuale față de trimestrul respectiv al anului precedent (52,1% în trimestrul patru din 2022).

Din distribuția persoanelor ocupate după activități economice rezultă că 19,5% au activat în sectorul agricol și 80,5% în activitățile non-agricole. Ponderea persoanelor ocupate în industrie a constituit 13,2%, inclusiv în industria prelucrătoare - 11,1%, iar în construcții - 6,7%. În sectorul servicii au activat 60,5% din totalul persoanelor ocupate. În repartizarea după forme de proprietate, 29,8% din populația ocupată a activat în sectorul public și 70,2% - în sectorul privat sau alte forme de proprietate.

Structura populației ocupate după statutul profesional relevă că, ponderea cea mai mare revine salariaților (80,2% din total ocupare), urmați de lucrătorii pe cont propriu (15,2%) și lucrătorii familiali neremunerați (4,3%). Marea majoritate a salariaților (89,4%) a fost angajată pe o perioadă nedeterminată de timp.

Munca nedeclarată în rândul salariaților a constituit 5,7% față de 6,6% în trimestrul patru din 2022. Practica de angajare fără perfectarea contractelor individuale de muncă (în baza unor înțelegeri verbale) este mai frecventă printre bărbați (7,7%), decât printre femei (3,9%). Cele mai mari ponderi ale salariaților care lucrează doar în baza unor înțelegeri verbale sunt estimate în agricultură (52,7%), construcții (14,4%), comerț (7,1%) și industrie (6,6%).

În sectorul informal au lucrat 15,7% din totalul persoanelor ocupate în economie. Ponderea persoanelor care au avut un loc de muncă informal a constituit 21,5% din totalul persoanelor ocupate. În sectorul non-agricol, ocuparea informală a constituit 10,3%. Cea mai mare pondere a persoanelor ocupate informal în activitățile non-agricole este înregistrată în construcții (62,2% din totalul persoanelor ocupate în construcții).

Din numărul persoanelor ocupate informal, salariații au alcătuit 21,9%. Din totalul salariaților, 5,9% au avut un loc de muncă informal, și, în același timp, au primit salariul „în plic”.

Șomajul în ultimul trimestru din 2023

Numărul șomerilor estimat, conform definiției Biroului Internațional al Muncii, a fost de 45,0 mii de persoane, fiind mai mare cu 3,8 mii persoane față de nivelul trimestrului patru din  2022 (41,2 mii de persoane). Șomajul a afectat într-o proporție mai mare persoanele din mediul rural (57,2%), comparativ cu cele din mediul urban (42,8%). Totodată, în aspect de gen nu au existat discrepanțe, bărbații și femeile înregistrând ponderi egale în totalul șomerilor (câte 50,0%).

sursa: BNS

Rata șomajului la nivel de țară a înregistrat valoarea de 4,9%, fiind în creștere cu 0,3 puncte procentuale față de nivelul trimestrului patru din 2022 (4,6%). Rata șomajului pentru ambele sexe a fost de 4,9%, în mediul rural - 5,4% și în mediul urban - 4,4%. În funcție de vârstă, cea mai înaltă rată a șomajului este înregistrată în rândul tinerilor de 15-24 ani (11,3%). 

Concluzii

Cert este că moldovenii nu mai pleacă din țară din cauza salariilor mici, așa cum era până acum, dar pentru condiții de viață mai bune și un climat socio - economic sănătos. Indiferent de care ar fi motivația ta de a emigra, te îndemnăm să te gândești foarte bine, înainte de a face acest pas.

Datele statistice demonstrează că 60 la sută dintre cetățenii moldoveni plecați peste hotare sunt din mediul rural, iar 40 la sută din mediul urban. Un studiu publicat de Institutul Național de Cercetări Economice arată că dacă migrația va fi în creștere, până în anul 2040, populația Republicii Moldova va scădea până la aproximativ un milion 700 de mii de oameni.

Partea bună este însă că în ultimii ani a crescut numărul persoanelor care își doresc ca viitorul copiilor să fie în Republica Moldova.

sursa: sondaj