Angajatorii te pot testa cu poligraful? Află ce spune legea

Tot mai mulți angajatori din Republica Moldova apelează la testarea cu poligraful în procesul de angajare, în special, în domenii sensibile, în care integritatea, confidențialitatea și prevenirea riscurilor sunt esențiale. Deși utilizarea testului la poligraf este interzisă pentru mediul privat și admisă doar pentru anumite instituții de stat, acesta devine un instrument tot mai des utilizat pentru evaluarea comportamentului și a integrității candidaților. Cât de legal este acest proces și ce drepturi au angajații în astfel de situații, citește în articolul de astăzi.

Când testul la poligraf este o condiție de angajare?

Republica Moldova este printre puținele state din lume, alături de SUA și Lituania, care a reglementat utilizarea poligrafului printr-o lege specială separată. Doar că, aplicarea acesteia este extrem de defectuoasă. Deși legea a fost adoptată în 2008, implementarea nemijlocită a actului normativ a început abia în 2014, odată cu dezvoltarea cadrului normativ subordonat - mai multe hotărâri ale Guvernului, dar și cu înființarea Comisiei de stat pentru testări cu utilizarea poligrafului. Legea nu a fost aplicată o perioadă foarte lungă de timp.

Mariana Kalughin

Expertă anticorupție Transparency International Moldova

„Legea, în fund, a fost elaborată și adoptată la recomandarea chiar condiționată a partenerilor externi. Era vorba de un program foarte voluminos de parteneriat cu Statele Unite ale Americii. Iar, una dintre condiții a fost aplicarea testelor la poligraf angajaților structurilor de forță. Tocmai din acest motiv, legea a fost adoptată, însă, mult timp a rămas fără aplicare”, susține Mariana Kalughin, expertă anticorupție Transparency International Moldova.

Potrivit legii, pot fi supuse testării doar persoanele care candidează sau sunt deja angajate în cadrul unor instituții de stat, precum Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Apărării, Centrul Naţional Anticorupţie, Serviciul de Protecţie şi Pază de Stat, Serviciul de Informaţii şi Securitate şi Serviciul Vamal.

„Legea prescrie că trebuie să fie supuse testelor la poligraf și persoanele care candidează pentru funcțiile de judecător și procuror. Însă, pornind de la faptul că legile speciale care reglementează activitatea judecătorilor și procurorilor au fost modificate și prevederile ce țin de testarea la poligraf au fost abrogate, legea, practic, în prezent, nu se aplică candidaților la funcțiile de judecător și procuror”, menționează Mariana Kalughin, expertă anticorupție Transparency International Moldova.

Cea mai interesantă parte este însă că doar personalul de execuție din aceste instituții, nu și cel de conducere, trebuie să treacă testul la poligraf.

„Legea stipulează instituțiile și angajații care trebuie să fie supuși testării. Însă avem și un Nomenclator al funcțiilor și categoriilor de persoane supuse testării cu poligraful. Și în acest Nomenclator nu este nicio funcție de conducere. Nici conducătorii CNA, nici miniștrii Ministerului Afacerilor Interne și nici alți conducători ai altor instituții. Este supus testelor la poligraf doar personalul de execuție, deși practicile poligrafologilor vorbesc despre faptul că atunci când vii cu testarea la poligraf într-o entitate publică, trebuie să începi anume cu conducătorii, pentru a da un semnal personalului de execuție că este un tratament egal”, afirmă Mariana Kalughin, expertă anticorupție Transparency International Moldova.

Testarea la poligraf - interzisă în mediul privat!

Cadrul legal de care dispunem la moment, și anume Legea privind aplicarea testării la detectorul comportamentului simulat (poligraf), nu se referă la mediul privat. Aceasta înseamnă că testarea la poligraf, care este efectuată de către companii și în cadrul entităților private, nu poate să aibă nicio consecință legală, pentru că e în afara oricărei legi din Republica Moldova. Și aici, inevitabil, apare întrebarea: De ce sunt utilizate testele și de ce oamenii care candidează pentru o poziție acceptă să fie testați? Foarte simplu. Pentru că își doresc să ocupe jobul.

„Candidații, de obicei, acceptă acest lucru pentru că vor să fie angajați sau vor să fie promovați sau vor să rămână în această companie. Însă, aceste rezultate nu pot avea anumite consecințe legale, propriu-zise. Legea națională nu reglementează testarea, utilizarea poligrafului de către instituțiile private”, punctează experta.

Și mai grav este că, nu există nicio normă care ar permite tragerea la răspundere a angajatorilor din mediul privat care abuzează și încalcă legea. Pentru că, în fund, ca efect, rezultatele sunt niște concluzii, care sunt executorii doar pentru persoanele care acceptă să fie testate.

Mariana Kalughin

Expertă anticorupție Transparency International Moldova

„Aceasta înseamnă că concluziile testului sunt valide și sunt executorii, au efect doar pentru persoanele care au fost de acord să fie testate, nu este vorba despre părți terțe. Și atât timp cât aceste persoane le acceptă, atâta timp vor rămâne executorii. Însă, de exemplu, dacă o persoană ar fi concediată doar în baza rezultatelor testului la poligraf, acest lucru ar putea servi drept motiv pentru a contesta decizia angajatorului, adică ordinul de concediere în instanță. Pentru că, și în serviciu public, dar și în practica generală de aplicare a poligrafului în lume, regula de bază e că rezultatele testului nu pot fi drept singurul temei pentru luarea unui decizii. Anume pentru faptul că este un rezultat relativ”, specifică Mariana Kalughin, expertă anticorupție Transparency International Moldova.

Cum poate fi soluționată problema? Mariana Kalughin consideră că o soluție ar fi dezvoltarea cadrului normativ, care să reprementeze utilizarea testelor și în sectorul privat. Altă soluție, evident, ar fi refuzul persoanelor candidate de a fi supuse testării. Însă, această persoană trebuie să înțeleagă că dacă, de exemplu, această formă de evaluare este una dintre cerințele pe care le are entitatea în politica de personal, refuzul său ar putea să aibă consecințe neplăcute.

Cum și când este utilizată, de fapt, legea?

Potrivit cadrului legal, testarea la poligraf ar trebui să se aplice la angajare, la controlul periodic sau selectiv al activității angajaților din autoritățile enumerate la începutul articolului, în anchetele de serviciu, dar și în cadrul activității speciale de investigație. Așa cum demonstrează datele statistice, în țară avem șapte poligrafologi atestați și autorizați, care sunt în drept să efectueze testele la poligraf. Aceștia se află în cadrul Ministerului Afacerilor Interne, Centrulului Național Anticorupției, Serviciului de Informație și Securitate, Serviciului de Protecție și Pază de Stat.

„Testările, propriu-zis, sunt efectuate realmente de către CNA, SIS, MAI și Serviciul de Protecție și Pază de Stat. Nu efectuează testuri Serviciul Vamal, fără a oferi vreo explicație. Dar, trebuie întotdeauna să luăm în calcul că MAI efectuează testări mai degrabă în cadrul activității speciale de investigație, dar nu asupra propriului personal la angajare, la control sau în anchetele de serviciu”, spune Mariana Kalughin, expertă anticorupție Transparency International Moldova. 

În anul 2024, au fost efectuate 285 de testări la detectorul de minciuni, cele mai multe fiind realizate de către Ministerul Afacerilor Interne în cadrul activităților speciale de investigație. Experții vorbesc despre faptul că rezultatele evaluării sunt destul de contestabile, chiar și poligrafologii menționează despre relativitatea acestora.

„Și asta pentru că există foarte mulți factori subiectivi, care ar putea să influențeze rezultatul testului. Noi avem, în istorie, ucigași în serie care au trecut cu brio de testul la poligraf, însă, ulterior, s-a dovedit, în bază altor probe, că au comis infracțiunile. Și, invers, sunt multe exemple în care persoana nu a trecut testul la poligraf, însă, de fapt, în răspunsurile pe care le-a oferit, nu a mințit. Din acest motiv, testul la poligraf nicidecum nu trebuie să fie considerat dreptul panacee, mai ales în screeningul personalului. Testele la detectorul de minciuni sunt eficiente, de exemplu, în activitatea specială de investigație, atunci când există foarte multe persoane bănuite și se poate realiza filtrarea, iar primul exercițiu, în acest sens, este testul la poligraf”, spune Mariana Kalughin, expertă anticorupție Transparency International Moldova.

Problema care scoate la iveală adevăratele vulnerabilități

O problemă specifică pentru Republica Moldova este faptul că aparatul poligraf nu a fost inclus în lista oficială a mijloacelor de măsurare și a măsurilor care ar trebui să fie supuse controlului metrologic legal. Altfel spus, nimeni nu verifică dacă aceste dispozitive funcționează conform standardelor și dacă oferă răspunsuri „corecte”. Aceasta înseamnă că, practic, rezultatele testelor nu ar rezista în fața unei instanțe pentru simplul motiv că aparatele care au fost utilizate în timpul evaluării nu dețin niciun certificat de conformitate, eliberat de o autoritate din țara noastră. Ca urmare, angajații sau candidații care participă la interviurile de angajare și care acceptă să treacă testul la detectorul de minciuni sunt verificați cu niște dispozitive care nu dețin certificate de conformitate. Adevărata problemă apare atunci când persoanele acceptă să fie testate, chiar dacă cunosc despre acest lucru.

Mariana Kalughin

Expertă anticorupție Transparency International Moldova

„Cea mai mare problemă este că deși angajații din instituțiile publice, care, potrivit legii, trebuie să fie supuși testării la poligraf, cunosc despre faptul că aparatele nu sunt certificate, acceptă unele proceduri care nu sunt tocmai legale. Aceasta ar însemna că acest personal este predispus spre aplicare și față de persoane terțe, dar și față de propria persoană a unor proceduri ilegale, doar pentru a rămâne să ocupe în continuare aceeași poziție. Această problemă demonstrează și mai mult necesitatea de a face ordine în acest domeniu. Pentru a proteja, inclusiv, salariații, de propriile vulnerabilități”, punctează Mariana Kalughin, expertă anticorupție Transparency International Moldova.

Concluzii

În această formulă, legea care reglementează aplicarea testării la detectorul comportamentului simulat este destul de defectuoasă, pentru că nu s-a intervenit cu îmbunătățiri esențiale în trecerea timpului. Lucrurile, evident, s-au modificat, însă prevederile legale au rămas aceleași. Deși autoritățile spun că această lege este un instrument foarte important în prevenirea și combaterea corupției, în asigurarea integrității, au fost scutite de această formă de verificare anume persoanele responsabile de asigurarea acestor prevederi - conducătorii Autorității Naționale de Integritate și inspectorii de integritate. Deci, trebuie să constatăm că autoritățile, de fiecare dată, nu au avut o viziune foarte clară asupra faptului care angajați trebuie să treacă prin testul la poligraf și care nu.

Actualmente, potrivit unor calcule estimative, metoda privind testarea la poligraf se utilizează în mai mult de 75 ţări ale lumii. Lideri în aplicare sunt SUA, Canada şi Japonia, metoda fiind vast aplicată și în Rusia. Poligraful este popular și în mai multe ţări ale Europei: Belarus, Belgia, Bulgaria, Croaţia, Estonia, Letonia, Polonia, România, Ucraina, Ungaria. Totuşi, trebuie să remarcăm că există țări în care utilizarea poligrafului este practic interzisă - Australia, Germania, Austria. Doar SUA, Lituania și Republica Moldova au reglementat utilizarea poligrafului printr-o lege separată.