Analiză: Avem sau nu nevoie de reforma „minijob”?

Probabil ai auzit deja despre intenția autorităților de a introduce o nouă formă de angajare în Republica Moldova, denumită reforma „minijob”. Este vorba despre preluarea și introducerea unui model german de angajare, care presupune un pachet salarial fix, cu taxe reglementate de stat. Toate bune până aici, nu-i așa? Dar, nu te grăbi să-ți faci concluzii. Studenții, dar și mișcarea sindicală din Moldova atenționează asupra mai multor riscuri, împărtășite și de ministerul de resort. Despre ce este vorba, citește atent în analiza ce urmează. Ți-am pregătit un articol complex, ce cuprinde opiniile părților vizate. 

Ce reprezintă reforma „minijob”?

Reforma presupune un pachet salarial fix, reglementat de stat, în jur de 4.000-4.500 de lei pe lună, pentru mai puțin de 20 de ore de muncă pe săptămână. Atenție, asta în condițiile în care salariul minim pe țară, stabilit de Guvern, constituie 5.000 de lei pentru anul curent. Adică, salariul pentru un job part-time nu va atinge acest coeficient. 

Mariana Lucrețeanu

Deputat

„Inițial am propus suma de 3.000 de lei pe lună, dar în urma discuțiilor cu cei din Parlament am decis să majorăm salariul până la 4.000-4.500 de lei. De ce am făcut acest lucru? Foarte simplu, fiindcă este mult mai aproape de realitatea pe care o primesc acești studenți în plic. Acest salariu prevede o muncă de până la 20 de ore pe săptămână. În Germania, se aplică sub 15 ore de muncă pe săptămână, noi am crescut numărul orelor, deoarece am majorat salariul”, spune autoarea inițiativei legislative, deputata Mariana Lucrețeanu, în cadrul discuțiilor publice organizate la Parlament.

În cazul joburilor part-time, se propune ca taxele să fie reglementate de stat și colectate automat. Impozitul ar urma să fie de 500 de lei pe lună. Din această sumă, 30% vor fi distribuite pentru asigurarea obligatorie de asistență medicală, iar restul către asigurările sociale de stat. Totodată, persoanele angajate part-time vor fi scutite de impozitul pe venit, cu excepția celor care dețin două sau mai multe joburi. 

Ideea de minijob a apărut în Germania, în 2003, în cadrul unor reforme complexe, cunoscute ca Reformele Harz II de revitalizare a economiei. Măsurile vizau persoanele vulnerabile, în mare parte studenți, migranți și pensionari, care munceau la negru, urmând să-i ajute să-și declare veniturile neoficiale.

De ce este necesară o astfel de reformă?

Autoarea inițiativei spune că noul instrument vine să soluționeze problema deficitului de cadre, resimțit în toate sectoarele economiei. Mariana Lucrețeanu spune că piața muncii din Moldova are o legislație rigidă și necesită alternative moderne și măsuri care să se alinieze la nevoile actuale ale angajaților.

„Majoritatea studenților, elevilor cu vârsta de peste 18 ani și pensionarilor lucrează la negru și nu-și pot justifica veniturile. Piața muncii din prezent nu susține accelerarea creșterii economice și dezvoltarea mediului de afaceri”, a precizat deputata Mariana Lucrețeanu.

Riscuri și beneficii

Începem cu partea plină a paharului, că tot se vehiculează că moldovenii sunt mereu nemulțumiți de ceva. Așadar, să vedem care sunt beneficiile. Autoarea inițiativei spune că reforma „minijob” va contribui la:

• fluidizarea pieței muncii și redirecționarea atenției angajatorilor către forța de muncă existentă;
• companiile de start-up ar beneficia de oportunitatea de a angaja forță de muncă cu mai puține taxe;
• cumularea veniturilor de la mai multe joburi ar putea determina tinerii să rămână în țară, deoarece ar putea avea 2-3 minijoburi la diferiți angajatori;
• persoanele vârstnice apte de muncă vor putea să muncească part-time;
• ar încuraja angajarea part-time în rândul companiilor;
• ar permite studenților, elevilor și pensionarilor să beneficieze de protecție, în cadrul Codului Muncii, datorită încheierii unui contract de muncă;
• angajatorii ar utiliza mult mai eficient forța de muncă locală, care este mai accesibilă și avantajoasă;
• ar schimba mentalitatea tinerilor și seniorilor de a fi activi în câmpul muncii.

„Consider că putem împrumuta conceptul din Germania. Reforma reprezintă un pachet salarial fix, stabilit de stat, inițial fără taxe, iar ulterior cu un minim de taxe, prevăzut pentru munca part-time de cel puțin 20 de ore pe săptămână. Toate măsurile sunt orientate, în primu rând, către clasele vulnerabile ale populației”, punctează deputata Mariana Lucrețeanu.  

Autoarea inițiativei recunoaște că există riscul ca angajatorii să facă abuz de acest pachet salarial fără taxe, dar precizează că și în prezent companiile abuzează de legislația muncii, practicând munca nedeclarată. Pentru a preveni astfel de cazuri, reforma va prevedea angajarea temporară pentru o perioadă de 18 luni, în regim part-time. Ce se va întâmpla ulterior cu angajatul? Va fi concediat? Poate că da, poate că nu. Rămâne la discreția angajatorului. Cert este că după expirarea termenului de 18 luni, angajatorul poate încheia cu angajatul doar un contract cu program de muncă full-time, fără dreptul de revenire la o poziție part-time.  

(NE)mulțumirea și îngrijorarea tinerilor

Unii tineri consideră că salariul oferit pentru un minijob este prea mic, iar angajatorii ar putea profita de acest lucru. 

Roman Andriiv

Membrul Platformei Naționale a Tinerilor pentru Participare Activă

„În Republica Moldova este dificil să supravețuiești. Dacă am calcula, 20 de ore de muncă reprezintă jumătate din norma deplină de 40 de ore de muncă pe săptămână. Aceasta ar înseamnă că pentru un program complet de muncă, este oferit un salariu de 8.000 de lei, în timp ce companiile private din Moldova oferă salarii de 12.000-15.000 de lei, pentru anumite profesii. Oare nu ar exista un risc de scădere a salariilor din partea angajatorilor din cauza acestui mecanism? Mai mult decât atât, pentru a beneficia de un salariu bun, un tânăr va trebui să aibă trei minijoburi, adică să lucreze 12 ore pe zi pentru un salariu de 12.000 de lei, pentru a putea achita chiria, facturile, consumația”, a declarat Roman Andriiv, membrul Platformei Naționale a Tinerilor pentru Participare Activă.

Autoarea inițiativei, Mariana Lucrețeanu, a precizat că reforma nu se axează pe tineri, dar pe studenții din universități și elevii colegiilor și școlilor profesionale, care nu ar trebui să aibă pretenția unui salariu ca a unui specialist cu studii finalizate. Consiliul Național al Tineretului din Moldova consideră că noul mecanism de angajare al studenților și elevilor din școlile profesionale conține multe lacune, care sunt în detrimentul acestora.

Teodora Panuș

Președinta Consiliului Național al Tineretului din Moldova

„Tinerii din instituțiile noastre de învățământ sunt cei care au joburi instabile, lucrează în serviciile de livrare, în structurile HoReCa, nu sunt cei care pleacă în parcurile IT. Parcurile IT, care trebuie să achite o taxă de 7%, nu sunt interesate să ofere salarii de 4.000 de lei. În prezent, salariul mediu pentru un job part-time pe piața muncii din Moldova este de 6.000 de lei. Dacă scoatem taxele, rămân 4.800 de lei. Practic, cu 800 de lei mai mult decât ar oferi acest program. Acest instrument oferă un mecanism prea nesigur pentru studenți, care și așa pot să aibă un job part-time, full-time, pe timp de vară, mult mai flexibil, fără atâtea limitări. Noi nu spunem că ideea este rea, dar sunt foarte multe lacune în acest program, care nu sunt în beneficiul tinerilor”, punctează Teodora Panuș, Președinta Consiliului Național al Tineretului din Moldova. 

Studenții vor trebui să muncească după ore

Reprezentanții mediului academic susțin inițiativa, dar spune că studenții ar trebui să muncească după ore. Cea mai mare frică a lor este că unii ar putea folosi minijoburile ca scuză pentru a lipsi de la ore.

Marcel Abraş

Prorector pentru activitatea socială, USMF "Nicolae Testimițeanu"

„Mi-ar plăcea ca în lege să fie reglementat foarte clar că încadrarea în job trebuie să fie doar după orele de studii. O altă nedumerire. Mulți studenți lucrează vara, cu program full-time, pentru că sunt în vacanță. Reforma însă prevede că este interzisă trecerea de la programul full-time la cel part-time. Ce facem în astfel de situații, în care studenții lucrează vara full-time, dar din toamnă trebuie să revină la programul part-time, din cauza că încep orele?”, se întreabă Marcel Abraş, prorector pentru activitate socială, USMF „Nicolae Testemițanu”.

Îngrijorarea este împărtășită și de mișcarea sindicală din Moldova, care consideră că există riscul ca studenții să renunțe la studii, din cauza unor facilități temporare oferite de noul mecanism. 

Eugeniu Covrig

Șeful Departamentului Juridic al Confederației Naționale a Sindicatelor din Moldova

„Există marele risc ca un angajat full-time să fie înlocuit cu doi angajați studenți, care vor lucra part-time. Și în loc de 12.000 de lei, cât ar trebui să îi achite salariul angajatului astăzi, angajatorul ar putea să achite un salariu mai mic, de 9.000 de lei pentru munca part-time, dacă stabilim această taxă fixă pentru 20 de ore. Există riscul ca angajatorii să renunțe la angajații care lucrează full-time, prin înlocuirea cu studenți sau pensionari. Nu înțeleg de ce trebuie să venim cu niște schimonosiri în legislație, ca să-i oferim unui angajat un salariu de 4.500 de lei, ca să poată lucra pe timp de vară. El și acum poate face acest lucru. Cred că mai este mult de lucrat asupra acestei reforme. Avem studenți care au abandonat studiile fiind captivați de așa-zisele facilități pe termen scurt”, a adăugat Eugeniu Covrig, șeful Departamentului juridic al Confederației Naționale a Sindicatelor din Moldova. 

Totodată, sindicaliștii susțin că toate prevederile noii reforme se regăsesc deja în legislația muncii.

Sergiu Morari

Consilierul Principal al Confederației Naționale a Sindicatelor din Moldova

„Unul dintre obiectivele proiectului este promovarea regimului de muncă parțial pentru studenți și pensionari. Legislația în condițiile actuale, permite acest lucru, atât pentru unii, cât și pentru alții. În 2017, atunci când a fost modificat Codul Muncii cu referire la timpul de muncă parțial, noi am transpus și o directivă a Uniunii Europene privind munca pe durată determinată. Consider că prevederile deja existente în Codul Muncii sunt mai flexibile, decât cele care se propun a fi introduse. Așadar, un angajat poate să lucreze și la mai mulți angajatori, este remunerat proporțional timpului lucrat sau în funcție de volumul lucrului efectuat. Există riscul ca angajatorii să abuzeze de acest mecanism. Ca exemplu, este Legea zilierilor, care precizează că nu se admite desfacerea contractului de muncă cu angajatul și ulterior angajarea acestuia în calitate de zilier. Cu regret, practica arată cu totul altceva. În agricultură, majoritatea angajaților activează în calitate de zilieri. De aceea, probabil trebuie să ne mai gândim asupra acestei inițiative”, declară Sergiu Morari, consilierul principal al Confederației Naționale a Sindicatelor din Moldova.

Angajatorii - cu multe speranțe

Angajatorii salută introducerea noului mecanism în legislația muncii și consideră că reforma vine cu multiple beneficii și oportunități pentru mediul de afaceri.

Svetlana Bodaci

HR Director MAIB, membră AmCham Moldova

„Eu, ca reprezentant al angajatorului, văd mai multe beneficii și oportunități și înțeleg reticența și frica pentru anumite riscuri, dar e ceva normal când se implementează ceva nou. Nu știm cum va funcționa mecanismul, până nu-l aplicăm, de aceea, la început putem să implementăm cu aliterație, cu o abordare mai prudentă, după care putem și să relaxăm anumite activități sau chiar să restrângem anumite decizii. Actualele metode de angajare nu se exclud una pe alta, iar minijob vine să completeze și să extindă modalitatea de angajare a personalului. Acest mecanism presupune educarea tinerilor, a societății, a angajatorilor. Vom putea crea o conexiune mai strânsă cu potențialii angajați, încă de pe băncile facultăților. Tinerii vor avea posibilitatea să înțeleagă mult mai devreme ce reprezintă o relație de muncă, iar angajatorii vor putea să creeze strategii de atragere și menținere a studenților pe termen lung”, susține Svetlana Bodaci, HR Director, maib, membră AmCham Moldova.

Verdictul Ministerului Muncii și Protecției Sociale 

Reprezentanții Ministerului Muncii și Protecției Sociale împărtășesc ideea că piața muncii din Moldova necesită o resetare, dar atenționează că acest instrument poate stimula și mai mult muncă nedeclarată, dacă nu va fi adaptat contextului în care se află țara noastră. 

Corina Ajder

Secretară de Stat, Ministerul Muncii și Protecției Sociale

„Există riscul ca acest instrument să poată stimula munca nedeclarată sau pe cea subdeclarată. Totuși, este un salariu mai mic decât salariu minim pe țară, chiar dacă este pentru munca part-time, dar programul de regim redus în Moldova încă nu se aplică corect de angajatori, așa cum ne-am dori. Important este să nu regresăm pe anumite progrese, deja realizate cu foarte mare greutate, pentru asigurarea unor condiții bune de muncă pentru angajați. Trebuie să ne asigurăm că dacă lansăm un astfel de mecanism, el este utilizat corect și nu se abuzează de el. Riscul ca persoanele să treacă la salariile minijob, iar restul sumei din salariu să se achite în plic, persistă”, afirmă Corina Ajder, Secretară de stat, Ministerul Muncii și Protecției Sociale. 

Ce urmează?

Inițiativa legislativă urmează să fie supusă mai multor runde de discuții cu autoritățile, mediul de afaceri, cel universitar și cu reprezentanții învățământului profesional tehnic. De asemenea, va fi realizat și un studiu de fezabilitate. Potrivit datelor prezentate de Biroul Național de Statistică, eligibili pentru un „minijob” ar fi circa o sută de mii de pensionari cu vârsta cuprinsă între 65-75 de ani și cam tot atâția studenți.