Supravegherea angajaților la locul de muncă: pro sau contra?

În ultima perioadă, camerele video sunt tot mai des utilizate de angajatori. „Sub pretextul asigurării securității bunurilor și securității persoanelor fizice, adesea camerele de luat vedere au scopul de a monitoriza de la distanță comportamentul angajaților. Din această cauză, în ultima perioadă de timp s-a mărit exponențial numărul plângerilor adresate Centrului Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal”, relatează Sergiu Bozianu, șeful-adjunct al instituției. 

Angajatorii au voie să instaleze camere de supraveghere, dar nu trebuie să încalce dreptul la viața privată a salariaților. Prelucrarea datelor cu caracter personal în raporturile de muncă (inclusiv supravegherea video) este reglementată atât de prevederile Legii privind protecția datelor cu caracter personal, cât și de către prevederile art. 91-94 din Codul muncii.

Astfel, reieșind din faptul că dreptul angajatorului de monitorizare a angajaților, inclusiv prin mijloace video, nu este unul absolut, supravegherea ar putea fi acceptată, dacă în anumite circumstanțe este limitată, proporțională, transparentă și justificată.

La nivel național, supravegherea video este permisă doar dacă este notificată și autorizată de către Centrul pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal. Angajatorul este obligat să prezinte Centrului regulamentul intern intitulat ”Politica de securitate la prelucrarea datelor cu caracter personal”.

În document trebuie să indice expres numărul camerelor, poziționarea acestora, precum și unghiul de captare. De asemenea, trebuie să justifice necesitatea montării prin indicarea scopului și existența consimțământului subiecților de date, să precizeze perioada de stocare a imaginilor video și să indice cine va avea acces la înregistrările video și în ce condiții aceste informații pot fi extrase și utilizate.

Angajatorul NU este în drept să monteze camere video ascunse sau să înregistreze audio prin intermediul acestor dispozitive. De asemenea, nu are voie:

# să poziționeze camerele video spre spațiul de lucru al angajatului, cu excepția situației când acest fapt se justifică, de exemplu, în cazul operatorilor de schimb valutar sau în cazul angajaților băncilor. Camera urmează a fi poziționată în așa fel încât să fie captate doar mânile angajatei însă nu și spațiul de muncă;

# să monteze camerele video în spațiile în care angajații mizează pe o așteptare de intimitate rezonabilă (cum ar fi camerele de baie);

# să utilizeze imaginile video în scop de sancționare disciplinară sau de supraveghere privind orele petrecute la serviciu;

# să focalizeze prin zoom pe un anumit angajat;

# să filmeze spațiul public fără necesitate.

În cazul în care angajatorul va efectua supravegherea video fără autorizarea Centrului sau cu încălcarea drepturilor subiecților de date, acesta riscă să fie sancționat cu amendă de peste 20 de mii de lei și cu suspendarea activității de la 6 luni la 1 an.

Mai mult, orice angajat care a suferit în urma unei astfel de prelucrări este în drept de a solicita în instanța de judecată repararea prejudiciilor materiale și morale.

Sursa: bizlaw.md.