Principalele realizări ale Guvernului cu privire la ocuparea forței de muncă în 2023

La sfârșitul săptămânii trecute, premierul Dorin Recean a prezentat în plenul Parlamentului Raportul de activitate al Guvernului pentru anul 2023. Documentul reflectă principalele evoluții în domeniile de activitate ale Executivului și reprezintă o sinteză a realizărilor obținute. Ne-am propus să analizăm ce acțiuni au fost întreprinse pentru creșterea nivelului de ocupare în țara noastră. Să știi că nu ne-a fost foarte complicat, deoarece am fost trecute în revistă doar câteva măsuri. Care sunt acestea, află din articol.

Munca, o prioritate pentru Guvern?

În Raportul de activitate al Guvernului se specifică că politicile statutului în domeniu ocupării forței de muncă au fost orientate spre promovarea ocupării tinerilor din grupuri inactivi, a persoanelor cu dizabilități și a șomerilor, în general, prin fortificarea capacităților Agenției Naționale de Ocupare a Forței de Muncă, creșterea investițiilor în programele de ocupare și simplificarea acestora, reducerea fenomenului muncii nedeclarate și a salariilor în plic și sporirea eficienței și a integrității activității Inspectoratului de Stat al Muncii. 

Primul rezultat al Guvernului în domeniul ocupării forței de muncă ține de majorarea ratei de ocupare a populației. Mai exact, în anul 2023 (trim. III) rata de ocupare a populației (20-64 de ani) a fost în creștere cu 3,8%, constituind 57% comparativ cu 53,2% în trimestrul respectiv al anului precedent. 

„Creșterea se datorează măsurilor de susținere a economiei, măsurilor de ocupare a forței de muncă, precum și eficientizării activității instituțiilor statului, responsabile de plasarea în câmpul muncii. Astfel, în anul 2023, comparativ cu anul 2022, s-a înregistrat o creștere cu 20% a numărului persoanelor aflate în căutarea unui loc de muncă cu suportul Agenției Naționale de Ocupare a Forței de Muncă. Rezultatele date au fost generate de reforma ANOFM demarată în anul 2023 care a pus accent pe plasarea persoanelor în câmpul muncii”, se precizează în Raport. 

Un alt succes trecut în revistă de Executiv este încadrarea a mai puțin de 11.000 de persoane în câmpul muncii. În Raport se spune că e parcursul anului 2023, cu suportul ANOFM, au fost angajate 10.800 de persoane aflate în căutarea unui loc de muncă, inclusiv 8477 de persoane cu statut de șomer. Din totalul persoanelor angajate, 3784 sunt femei, 1507  persoane cu vârsta între 55-65 de ani, 260  persoane cu dizabilități, 3110 tineri cu vârsta cuprinsă între 16 și 35 de ani, 221 de cetățeni ai Republicii Moldova reîntorși din străinătate.

Cel de-al treilea rezultat ține de majorarea salariului minim pe țară. Din 1 ianuarie 2023, salariul minim pe țară a fost majorat cu circa 12,5% - până la 4000 de lei, iar din 1 ianuarie 2024 - cu încă circa 25%, până la 5000 lei. 

„Prin acest mecanism, Guvernul a unificat salariul minim, acesta fiind aplicat în același cuantum atât în sectorul bugetar, cât și în cel real. Astfel, salariul minim pentru sectorul bugetar s-a dublat în ultimii doi ani. Pentru creșterea salariilor în anul 2023 statul a alocat bugetarilor suplimentar circa 294,6 mil. lei”, se specifică în Raportul de activitate al Guvernului. 

Ce angajați au beneficiat de majorări salariale anul trecut?

Nu ar fi corect să vorbim despre rezultatele Guvernului legate de ocuparea forței de muncă, fără a aborda  și celelalte realizări și aspecte, care, direct sau indirect au influențat acest domeniu. În 2023, Guvernul a operat majorări pentru mai multe categorii de salariați. În ianuarie - septembrie 2023, câștigul salarial mediu lunar brut al unui salariat din economia națională a constituit 12.006,2 lei și s-a majorat cu 17,8% în termeni nominali și cu 1,2% în termeni reali, față de aceeași perioadă din 2022. Exprimat în valută străină, acesta a constituit 607 Euro sau 658 dolari SUA. 

„În sfera bugetară, câștigul salarial mediu lunar a constituit 10.059,6 lei, în creștere cu 18,5% în termeni nominali și cu 1,7% în termeni reali. În sectorul real al economiei, câștigul salarial a constituit 12.680,6 lei și s-a majorat cu 17,5% în termeni nominali și cu 0,9% în termeni reali. Mărimea medie a pensiei lunare la 1 ianuarie 2024 a constituit 3.676,66 lei și s-a majorat cu 16,5% (în termeni nominali) față de aceeași dată a anului 2023” se spune în Raport.

Guvernul consideră că a realizat progrese semnificative în motivarea economică a resurselor umane din domeniul medical prin acordarea granturilor  integrale de 120 mii lei tinerilor profesioniști și de 96 mii lei personalului mediu din instituțiile medicale din afara Chișinăului, de care au beneficiat 391 de tineri medici și asistenți medicali. 

„De asemenea, au fost majorate salariile pentru aproximativ 48 mii de angajați din instituțiile medico-sanitare publice cu 15%, alocând fonduri în valoare de 313,5 milioane lei. În plus, prima pentru munca de noapte a fost majorată cu 15%, fiind alocate suplimentar din fondul asigurării obligatorii de asistență medicală circa 313,5 mil. lei. Salariile medicilor legiști și experților judiciari care lucrează la Centrul de Medicină Legală au fost majorate cu 35%”, prevede Raportul.

Guvernul precizează că sistemul de formare și dezvoltare profesională a resurselor umane din domeniul educației a reprezentat o prioritate  în 2023. Acesta a fost îmbunătățit prin crearea Institutului Național pentru Educație și Leadership, recalificarea a 800 de cadre didactice și implementarea Programului de formare continuă „Investim în profesori”, care a vizat formarea a 3000 de cadre didactice din 90 de instituții de învățământ general. 

„Majorările salariale cu 15% intrate în vigoare din 1 ianuarie 2024 și plățile unice de 5000 lei pentru personalul din învățământ reflectă angajamentul ferm al Guvernului de susținere a personalului din învățământ și a domeniului educație”, se precizează în Raport. 

Potrivit Executivului, au fost înregistrate progrese semnificative în dezvoltarea și susținerea infrastructurii culturale. Ca urmare a implementării Pachetului guvernamental „Spor pentru Moldova”, au fost majorate salariile pentru aproximativ 1700 de profesioniști din domeniul culturii, în medie cu 25%. Pentru tinerilor bibliotecari, muzeografi sau artiști, a fost stabilită o indemnizație unică de 90 mii lei pentru absolvenții instituțiilor de învățământ profesional tehnic postsecundar și de 120 mii lei pentru absolvenții instituțiilor de învățământ superior cu profil artistic.

Totuși, autoritățile recunosc că în sectorul bugetar există discrepanțe salariale cauzate atât de aplicarea cadrului normativ anterior privind salarizarea personalului bugetar, cât și de implementarea Legii nr. 270/2018 privind sistemul unitar de salarizare. Acestea au condus la inechități în salarizare în diverse sectoare și categorii de personal. Cheltuielile de personal din bugetul de stat pentru anul 2023 au înregistrat o creștere de 14,0% față de anul precedent, însumând circa 3 mild. lei. 

„În eforturile de a remedia discrepanțele salariale și de a crește nivelul salarial în sectorul bugetar, în 2023 s-au operat modificări la actele normative care reglementează sistemul unitar de salarizare, inclusiv indexarea valorii de referință de bază de la 1900 lei la 2100 lei pentru o categorie largă de personal, majorarea plăților compensatorii pentru angajații cu venituri mici, acordarea unui spor suplimentar pentru personalul implicat în prioritățile de aderare la UE, majorarea nivelului salarial pentru diverse categorii de personal din sectorul bugetar prin majorarea corespunzătoare a claselor de salarizare aplicabile la calcularea salariilor acestora și asigurarea resurselor financiare necesare personalului din unitățile bugetare finanțate din bugetul de stat și bugetele locale, inclusiv pentru instituțiile de învățământ primar, gimnazial și liceal”, se arată în Raport.

Investițiile și noile locuri de muncă

Potrivit Raportului, zonele economice libere, care includ șase zone cu 38 de subzone, au jucat un rol esențial în atragerea investițiilor, promovarea exporturilor și crearea de locuri de muncă, generând peste 21 mii de locuri de muncă și atrăgând investiții considerabile în economie. 

În anul 2023, s-au făcut modificări la actele normative privind activitatea zonelor economice libere, având ca scop promovarea unei concurențe loiale pe piața internă și asigurarea unui climat investițional echitabil. Pentru a soluționa problema deficitului de personal calificat invocată de investitori și antreprenori, au fost reglementate condițiile de imigrare în scop de muncă în Republica Moldova, fiindu-le deschis accesul pe piața muncii naționale pentru străinii proveniți din cele 27 de state membre ale Uniunii Europene, dar și alte 20 de țări din regiune, contribuind astfel la creșterea competențelor și inovarea companiilor autohtone.

„Republica Moldova a reușit să atragă investiții străine importante prin reinvestirea profiturilor companiilor deja prezente pe teritoriu. În domeniul IT, 34 de companii cu capital străin sau mixt și-au deschis afacerile. Investitorii au ales să investească în startup-uri moldovenești cum este Bloom Coding, care a atras 1 mil Euro de la fonduri de investiții din Polonia, Ucraina și Cehia, iar investitorii străini precum Teraplast din România cu 1,8 mil Euro pentru diversificarea capacității de producție, Erich Jaeger din Germania cu 250 de noi locuri de muncă, Verticrop, Macrebur din Marea Britanie și Sopris din Germania sunt doar câteva din companiile care au crezut în oportunitățile oferite de țara noastră și deja creează noi locuri de muncă și capacitate de export”, se punctează în documentul privind activitatea Guvernului pentru 2023.

Autoritățile au lansat anul trecut Programul Național pentru promovarea antreprenoriatului și creșterea competitivității, care vizează dezvoltarea economică competitivă prin îmbunătățirea cadrului de politici pentru mediul de afaceri și implementarea instrumentelor de susținere pentru mediul antreprenorial.  

Principalele rezultatele cu privire la protecția socială pe puncte:

• A fost reorganizată Inspecția socială și instituit Inspectoratului Social de Stat;
• Guvernul a susținut familiile vulnerabile în perioada rece a anului prin acordarea compensațiilor la plata facturilor pentru energie;
• Prestația de ajutor social acordat familiilor vulnerabile a fost majorată în anul 2023. La 1 aprilie 2023 nivelul venitului lunar minim garantat a fost indexat cu 15%, ajungând la 1.568 lei pentru un adult și 1631 lei pentru un copil;
• Pe parcursul anului 2023, au fost efectuate lunar 33 mii de plăți familiilor vulnerabile;
• A fost lansat un pachet de măsuri suplimentare de suport pentru populația vulnerabilă în perioada rece a anului;
• A fost majorată alocația lunare de stat cu 250 lei pentru circa 36.967 persoane, printre care veterani de război, participanți la lichidarea consecințelor avariei de la Cernobîl, victimele reabilitate ale represiunilor politice, precum și membrii familiilor acestora;
• A fost majorată indemnizația unică la nașterea copilului de la 10 932 lei la 20 000 lei, începând cu 01 ianuarie 2024;
• Au fost extinse creșele pentru copii, fiind aprobate Regulamentele cu privire la organizarea și funcționarea serviciilor alternative de îngrijire a copiilor;
• Au fost majorate indemnizațiile zilnice pentru copii plasați în serviciile de asistență parentală profesionistă, casă de copii de tip familial, tutelă/curatelă, casă comunitară pentru copii în situație de risc și centrul de plasament pentru copii separați de părinți;
• A fost inițiată reforma sistemului de asistență socială „Restart”;
• Au fost încheiate noi acorduri internaționale în domeniul social;
• A fost aprobat Programului de promovare și asigurare a egalității între femei și bărbați în Republica Moldova pentru anii 2023-2027;
• A fost aprobat Programul național privind prevenirea și combaterea violenței față de femei și a violenței în familie pentru anii 2023-2027;
• A fost creată Agenția Națională de Prevenire și Combatere a Violenței Împotriva Femeilor și Violenței în Familie;
• A fost lansat Serviciul integrat regional pentru victimele violenței sexuale în or. Ungheni. 

Accesează Raportul de activitatea al Guvernului pentru a afla detalii despre fiecare măsură în parte. 

Realități economice: cifrele din spatele realizărilor

În pofida măsurilor evidențiate de Guvern,  oamenii continuă să plece din țară. Zilnic, datele oficiale demonstrează că 100 de moldoveni apuca calea pribegiei. Potrivit Raportului, anul trecut s-a înregistrat o creștere a cheltuielilor bugetare, exercitând presiune asupra bugetului. Au fost realizate cu 17,4% mai multe cheltuieli, valoarea acestora însumând circa 117,9 mild. lei. Cea mai semnificativă contribuție la evoluția cheltuielilor totale au avut-o cheltuielile pentru protecția socială, serviciile de stat cu destinație generală și învățământ. Autoritățile dau vina pe situația economică regională dificilă și consecințele crizei energetice.

Totodată, la sfârșitul anului trecut, soldul datoriei de stat a atins nivelul de 104 mild. lei și a fost în creștere cu 9,9% față de aceeași situație a anului precedent. Datoria de stat internă însumează 39,7 mild. lei, în creștere cu 15% și datoria de stat externă - 3,7 mild. dolari SUA (64,3 mild. lei), în creștere cu 17,7% (cu 6,9% - în monedă națională).

Priorități și perspective

Raportul subliniază că dezvoltarea economică și crearea locurilor de muncă sunt priorități esențiale pentru Guvern, fiind fundamentale pentru prosperitatea și stabilitatea societății. Guvernul s-a angajat să promoveze măsuri de reglementare a economiei, să elimine barierele birocratice din calea antreprenorilor, să creeze precondiții pentru lansarea de noi afaceri și să majoreze influxul de investiții străine și locale în toate domeniile, inclusiv în industrie, IT, agricultură, telecomunicații, turism.

Până în 2027 autoritățile își propun ameliorarea condițiilor de muncă prin:

• Reducerea ocupării informale;
• Combaterea evaziunii și fraudei fiscale;
• Creșterea salariului minim pe țară până la nivelul de 50% din salariul mediu pe economie;
• Creșterea finanțării pentru politica de măsuri active de ocupare; 
• Creșterea calității și digitalizarea serviciilor prestate de Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă.

În paralel cu îndeplinirea recomandărilor pentru aderarea la Uniunea Europeană și fortificarea instituțiilor statului, la nivel sectorial Guvernul își va orienta eforturile în continuare spre modernizarea localităților, garantarea securității și dreptății cetățenilor, creșterea veniturilor și crearea de locuri de muncă bine plătite, prin implementarea celor 20 acțiuni din Planul Național „Construim Moldova Europeană”.