Cum îți poți îmbunătăți relația cu angajații?

Specialiștii spun că relația dintre salariat și angajator poate afecta performanța unei companii și productivitatea unui colectiv, de aceea este foarte important ca la locul de muncă să persiste o atmosferă sănătoasă, plăcută și lucrativă, în care angajații să se simtă apreciați, înțeleși, ascultați și respectați. Dacă nevoile lor nu sunt luate în considerare, mai devreme sau mai târziu vor alege să plece. Cum poate o companie să atingă toate aceste puncte sensibile? Răspunsul la această întrebare îl aflăm de la Dorina Vasilache, psihoterapeut sistemic de familie și cuplu, lector universitar la Facultatea de Psihologie, Științe ale Educației, Sociologie și Asistență Socială a Universității de Stat din Moldova. 

Cât de banal nu ar părea însă, în perioada în care există sute de mii de cercetări și politici scrise despre aprecierea și motivarea angajaților, acest subiect rămâne încă a fi unul de actualitate. Dorina Vasilache afirmă că în mediul organizațional, procesele se desfășoară cu o viteză uluitoare și de cele mai multe ori, etapele de motivare și apreciere rămân a fi bifate doar în documentație ori simulate. Uneori, au loc și workshop-uri, training-uri care au drept scop motivarea și menținerea stării de bine la locul de muncă, însă de cele mai multe ori, rezultatele nu sunt evaluate, iar calitatea este bifată doar în formularele de feedback.

Conform studiilor, dacă am face un calcul, ar rezulta că petrecem, în medie, 10.400 de zile la locul de muncă de-a lungul vieții, fără să adunăm și orele lucrate peste program. Ce am putea face ca în aceste zile angajații să fie mulțumiți la locul de muncă, motivați și apreciați, astfel încât numărul de joburi schimbate să fie mai mic, iar gradul de identificare cu locul de muncă să fie mai mare? Ținând cont de numărul de ore, deducem că pentru mulți angajați, locul de muncă devine a doua casă. Tocmai din acest motiv, în cele ce urmează, vom propune un set de recomandări, care sperăm să fie de ajutor pentru angajatorii care se preocupă de starea de bine a angajaților și de prosperarea companiei.

Analiza și evaluarea necesităților angajaților

Dorina Vasilache spune că o primă recomandare ar fi analiza și evaluarea necesităților angajaților și nu una oarecare, ci diferențiată. Fie realizată de un specialist în psihologia organizațională, fie de un specialist în motivare. 

„Angajații fac parte din generații diferite, temperamente și caractere diferite, fapt care ar presupune o abordare diferită a necesităților. Un exemplu ar fi: cineva ar prefera întâlniri cu managerul față în față, iar altcineva ar opta pentru întâlnirile de grup. Chiar dacă la prima vedere par a fi mai mult mofturi decât necesități, în realitate chiar este foarte important când se ține cont de aceste preferințe. Aceasta demonstrează gradul de sinceritate și deschidere către angajați din partea conducerii. Tendințele grupului ar putea fi amăgitoare și ar exista riscul să eclipseze necesitățile tuturor”, punctează psihoterapeuta. 

Recunoaștere și apreciere 

Potrivit Dorinei Vasilache, există o diferență mare între recunoaștere și apreciere, chiar dacă ele mereu au fost percepute în tandem. Majoritatea companiilor, estimativ 85-90%, deține programe de recunoaștere a meritelor. Însă care este impactul lor cu adevărat? În realitate, majoritatea dintre ele nu duc la scopul scontat, fie că este creat doar pentru procedură, fie nu este racordat cu adevărat la așteptările reale ale angajaților, fie aprecierile sunt lipsite de echitate etc,. 

„Un alt aspect important care, la fel, merită a fi menționat este că nu fiecare preferă să fie apreciat în mod public, în medie de 30-40% din grupurile organizaționale preferă ca recunoștința să fie manifestată în mod individual. Este important ca managerii și supervizorii să înțeleagă și să accepte acest lucru. Dacă lor le place recunoașterea publică, nu înseamnă că tuturor membrilor echipei le va face plăcere acest lucru. Tocmai din aceste motive, este important să fie luate în calcul aspectele de diferențiere atunci când este elaborat sistemul de apreciere și recunoștință, pentru ca el cu adevărat să fie cu impact”, spune Dorina Vasilache.

Un exemplu ar fi rezultatele din tabelul de mai jos, în care este menționat că tinerii apreciază mai mult timpul de calitate și mai puțin serviciile.  

Limbaj de apreciere

Comunicare

Dorina Vasilache afirmă că este important să facem distincție între comunicare și comunicație, deoarece comunicarea reprezintă activitatea umană specifică, iar comunicația se referă la instrumentele, tehnicile, tehnologiile ce înlesnesc procesul comunicării. În mediul organizațional, calitatea condițiilor este direct proporțională cu calitatea comunicației. Psihoterapeuta mai spune că, ori de câte ori scriem sau vorbim, încercând să convingem,  să explicăm, să influențăm, să educăm sau să îndeplinim orice alt obiectiv prin intermediul comunicării, este important să ținem cont de următoarele:

• să fim înțeleși;
• să fim auziți;
• să provocăm o reacție de schimbare, de comportament sau de atitudine. 

Iar pentru ca procesul de comunicare să fie cât mai eficient, este necesar ca  persoana care transmite mesajul să răspundă cât mai corect la întrebările care urmează:

• de ce comunic? (care este scopul real de a scrie sau a vorbi? Ce speri să realizezi, o schimbare de atitudine, de a te impune, de a înjosi? Mereu prin această întrebare vei putea anticipa un răspuns).
  
• cine? (cine este interlocutorul meu? Cine este cu precizie receptorul mesajului? Ce fel de personalitate este? Este momentul potrivit? Este ora potrivită?) etc.

Potrivit Dorinei Vasilache, pe lângă aceste întrebări, mai sunt și alte aspecte care influențează procesul de comunicare. Și anume, criteriile de care depinde mesajul verbal:

• claritatea – este esențială în succesul comunicării, ea depinde de capacitatea individului de exprimarea clară a ideilor.
• acuratețea – presupune însușirea unui vocabular suficient de bogat pentru a putea alege cuvintele cu înțeles precis, în vederea realizării scopului propus;
• empatia – pentru un angajat este important să fie prietenos și să își gestioneze emoțiile, să manifeste înțelegere și să fie conectat aici și acum în situațiile când comunică indiferent de subiectul abordat.  
• autenticitatea – aceasta înseamnă să fii natural, sinceritatea față de colegi, șefi, subalterni, față de toată lumea. Este un aspect esențial în desfășurarea relațiilor constructive, mai ales când există anumite situații neclare, nu e nevoie de mimat relațiile frumoase, dar e recomandat de comunicat despre acest moment, pentru a depăși confuzia. De cele mai multe ori, tăcerea și mimarea „relațiilor frumoase” duce la explozii răsunătoare.
• ascultarea – este extrem de importantă pentru comunicarea eficientă. Un mesaj care nu este recepționat corect, nu este altceva decât un banal fundal de zgomot. Putem asculta mai mult sau mai puțin activ. Când cineva nu ne ascultă, aceasta se simte. A asculta înseamnă, în primul rând, a tăcea atunci când celălalt își exprimă punctul de vedere.
• vocea – joacă un rol important și anume e nevoie de luat în calcul următoarele aspecte: ritmul de vorbire adecvat, accentuarea terminațiilor cuvintelor, claritatea și inteligibilitatea vocii, adaptarea volumului vocii în funcție de distanța interlocutorului, accentuarea cuvintelor cheie pentru a spori interesul celor spuse, variația tonalității, un ton prietenos.

„După cum am precizat, comunicarea ocupă unul dintre locurile de frunte în procesul organizațional, ea fiind direct implicată în construirea relațiilor organizaționale, poate ajuta la identificarea și rezolvarea conflictelor într-un stadiu incipient, evitând escaladarea acestora, poate contribui la gestionarea neînțelegerilor prin facilitarea dialogului și a înțelegerii reciproce”, afirmă Dorina Vasilache. 

Aspectele sus-menționate sunt câteva dintre condițiile în care procesul de comunicare între administrator și colegii săi va fi eficient și prietenos, însă este esențial ca fiecare să contribuie pentru a eficientiza capacitățile și competențele comunicaționale. Partea frumoasă a comunicării este că fiecare angajat își poate îmbunătăți aceste abilități, cu fiecare carte citită, training frecventat sau podcast audiat, importantă fiind dorința. 

Oportunități de creștere profesională

Posibilitățile de avansare reprezintă una dintre condițiile de fidelizare a angajaților, prin identificarea potențialului de creștere a colaboratorilor, prin a le oferi oportunități de dezvoltare. Acest pas arată că vă pasă de dezvoltarea lor și, desigur, îi va motiva să depună eforturi considerabile pentru realizare obiectivelor propuse. 

De ce am menționat acest criteriu? Din mai multe considerente. Dorina Vasilache punctează că „de multe ori, angajatorii declară că în mod primordial acordă atenție pentru ca angajații să beneficieze de toate condițiile pentru a nu pleca. De obicei, aceste declarații sunt făcute în cadrul interviurilor de angajare. Și de cele mai multe ori, aceste cuvinte acolo și rămân. Motivele ar fi multe, însă noi ne focusăm pe soluții”. 

Unii angajați au tendința să aștepte ca managerul să ghicească, de ce dispoziția lor este negativă, și invers, unii manageri consideră că subalternii singuri trebuie să vină să comunice despre ce li se întâmplă sau ce îi nemulțumește. După cum vedem, poate fi vorba despre un joc, realizat la nivel inconștient, bazat pe un model de comunicare defectuos, preluat și interiorizat de la locurile de muncă precedente. Și dacă nu intervine o persoană terță, atunci înțelegem că fluctuația de personal este inevitabilă. 

„Iată de ce recomand, în cazul când managerii nu dețin competențele necesare pentru a preveni astfel de cazuri, să apeleze la specialiștii competenți în psihologie organizațională, pentru a-i ajuta să prevină și totodată să-i ajute să dezvolte competențele necesare pentru viitor. Indiferent cât de prietenos nu ar fi mediul de lucru, dacă angajatul s-a plafonat, nu mai vede perspectivă de creștere și dezvoltare, la un moment dat va pleca”, menționează Dorina Vasilache. 

În concluzie, pentru ca salariații să își poată îndeplini sarcinile, au nevoie de un mediu de lucru sănătos, în care să-și poată desfășura activitatea fără presiune sau stres. Îmbunătățirea relațiilor de la locul de muncă se referă la efortul constant al unei organizații de a promova comunicarea deschisă între colegi și nivelurile ierarhice și de a încuraja colaborarea și munca în echipă. Cu strategiile potrivite, relațiile de la locul de muncă pot fi îmbunătățite, iar salariații pot fi mai implicați în activitatea lor zilnică. Este indicat ca managerii să le arate subalternilor că sunt apreciați și că doresc să investească în dezvoltarea acestora.