Gata cu zilele libere și cele scurte de muncă. Ești pregătit să revii în forță la birou?

După o perioadă plină de sărbători, cu zile libere și programe prescurtate de muncă, revenim la programul obișnuit de la birou. Acest lucru ar putea influența productivitatea și starea de bine a angajaților în mai multe moduri: scăderea temporară a motivației, oboseală și dificultăți de concentrare, dar și creșterea anxietății. Gândul la sarcinile acumulate, presiunea deadline-urilor sau adaptarea la ritmul intens pot genera stres și anxietate, mai ales dacă pauza a fost mai lungă. Cum poți face față acestor stări, află din articol. 

Cum putem gestiona eficient anxietatea la locul de muncă?

Mulți dintre noi ne petrecem cea mai mare parte a orelor de veghe lucrând, așa că felul în care ne simțim la locul de muncă contează mai mult decât ne-am putea imagina. Anxietatea la locul de muncă este o reacție emoțională frecventă cauzată de stres profesional, incertitudine, termen-limită sau relații tensionate cu colegii sau superiorii. Se poate manifesta prin iritabilitate, dificultăți de concentrare, oboseală cronică, insomnie sau chiar atacuri de panică.

Factori declanșatori comuni:

• volumul mare de muncă,
• lipsa clarității în sarcini,
• frica de eșec sau judecată,
• lipsa susținerii emoționale.

Ce putem face? Specialiștii în sănătate mintală susțin că cel mai mult funcționează interacțiunea socială cu colegii, cu care putem discuta și împărți sarcinile. Dar, pentru aceasta, este foarte important să dezvoltăm și să menținem relații pe care ne putem baza.

Maxim Orîndaș

Psiholog

„La fel de utile sunt tehnicile de ancorare, precum respirația profundă. Există o multitudine de practici, ușor de realizat chiar și la locul de muncă, fără a fi necesare condiții speciale. Aceste tehnici ajută într-adevăr, chiar dacă, de multe ori, beneficiarii centrelor de sănătate mintală le tratează cu scepticism la început. Respirația corectă, conștientă, face minuni”, susține Maxim Orîndaș, psiholog. 

O altă tehnică ține de „încetarea gândirii” sau, altfel spus, amânarea îngrijorărilor. În acest caz, se recomandă ca persoana să urmeze un anumit grafic în care este stipulat timpul în care îi este permis și interzis să gândească. În acest mod, învață să amâne îngrijorările pentru mai apoi, pentru a se putea concentra mai bine la sarcinile pe care le are de îndeplinit acum.

„Totodată, sunt indicate pauzele frecvente la locul de muncă pentru hidratare, pentru a lua niște gustări sănătoase, pentru a ne revigora. Se recomandă o scurtă plimbare, iar dacă nu există suficient spațiu pentru acest lucru, ar fi bine ca persoana să admire priveliștea prin geamul de la oficiu sau, pur și simplu, să observe, spre exemplu, doar obiectele albastre, doar pe cele verzi. O altă modalitate eficientă este concentrarea pe senzații, pe receptori - sunetele pe care le auzim în jurul nostru sau muzica pe care o punem în căști, mirosurile, senzațiile de pe piele. Toate aceste măsuri ne ajută să ne calmăm, să ne limpezim gândurile și să ne relaxăm” menționează Maxim Orîndaș, psiholog. 

Unii își găsesc „salvarea” în creativitate. Arta și muzica ajută foarte mult în procesul de relaxare. Deocamdată, nu știm în ce măsură acest lucru este realizabil la oficiul tău, dar pot fi identificate măsuri alternative, precum admiratul tablourilor sau a galeriilor online, pictatul sau simpla creionare a unui desen. Sunt trucuri simple, dar care pot face minuni, în momentele de anxietate. 

Cum ne putem ajuta colegii care luptă cu această tulburare? 

În multe afecțiuni legate de sănătatea mintală, persoanele apropiate sunt primele care pot interveni în acordarea suportului colegului anxios, care, de cele mai multe ori, suferă în tăcere și nu are curajul să solicite ajutor. 

Natalia Toma

Doctoră în psihologie, conferențiară universitară, coautoare a ghidurilor și cursurilor de specialitate

„Primul lucru ar fi să-l întrebăm ce crede el că l-ar ajuta. Această întrebare ne face să ne gândim la noi și despre noi, pentru că foarte des suntem într-un cerc vicios, într-o rutină și nici nu observăm că avem o stare proastă. Atunci omul se poate gândi că poate are nevoie de consiliere, de două zile libere, de o vacanță. Totuși, nu putem fi prea insistenți, pentru că responsabilitatea față de starea noastră o deținem tot noi. Putem să ne asigurăm, în calitate de colegi, prieteni sau cunoscuți, că am făcut ceva, dar responsabilitatea asupra stării cuiva nu e în mâinile noastre. Sunt lucruri care nu depind de noi. Suntem obligați să intervenim atunci când vedem o schimbare radicală la soțul, copilul sau fratele nostri. Doar în aceste cazuri suntem obligați să-i impunem să meargă la medic, la psihiatru, la psiholog, la neurolog sau măcar la medicul de familie”, menționează Natalia Toma, doctoră în psihologie, conferențiară universitară, coautoare a ghidurilor și cursurilor de specialitate. 

Colegii care, totuși, găsesc curajul să se deschidă trebuie ascultați cu răbdare, fără judecată. E un gest de încredere din partea lor și poate fi primul pas spre vindecare sau sprijin real. Uneori, simplul fapt că cineva îi ascultă poate face o diferență uriașă.

Jana Chihai

Șefa Catedrei de sănătate mintală, psihologie medicală și psihoterapie, USMF „Nicolae Testemițanu”

„Să ascultăm atent, fără a întrerupe, fără a judeca sau a ne impune părere. Dar, dacă simțim că ceva nu e în regulă, că persoana e mai retrasă, mai tăcută ca de obicei, sau dimpotrivă, e excesiv de activă, ia decizii grandioase din senin, face cheltuieli neplanificate și iraționale, dacă aude sau vede lucruri care nu există în realitate atunci, în toate aceste situații trebuie să apelăm la specialiștii centrelor comunitare de sănătate mintală”, susține Jana Chihai, șefa Catedrei de sănătate mintală, psihologie medicală și psihoterapie, USMF „Nicolae Testemițanu”. 

Uneori persoana ezită sau refuză categoric să caute ajutor specializat și oricât de mult nu ne-am dori să ne ajutăm colegul, suntem cu mâinile legate. Conform legislației Republicii Moldova și standardelor internaționale în domeniul drepturilor omului, o persoană nu poate fi obligată să ia un tratament sau să fie internată într-un spital de psihiatrie fără acord. Tot ce putem face este să apelăm la specialiștii în sănătate mintală, care ne vor ghida să folosim metodele corecte de comunicare pentru a fi mai convingători. 

Cum ne afectează anxietatea de la birou în viața de acasă?

Din păcate, la noi încă mai există obiceiul de a „trăi” acasă problemele de la serviciu. Mulți dintre noi încă nu au învățat să delimiteze viața profesională de cea privată, iar acest lucru afectează tot mai mult sănătatea mintală. 

Natalia Toma

Doctoră în psihologie, conferențiară universitară, coautoare a ghidurilor și cursurilor de specialitate

„În pandemie, am descoperit cu toții că jobul poate fi practicat 24/24, că șeful poate să sune și noaptea, ceea ce și mai tare a intensificat faptul că nu există o limită clară între serviciu și acasă. Desigur că această stare psihologică în care nu suntem bine, suntem frustrați sau avem niște frici vizavi de ceea ce facem și cum facem este legată de anxietatea provocată de sarcinile de la birou sau de presiunea, de așteptările pe care le are persoana față de colegi sau pe care le are șeful față de angajatul respectiv. Este clar că ne afectează și relațiile cu cei apropiați, și somnul, și alimentația, pentru că nu ne simțim bine și nu ne putem relaxa”, declară Natalia Toma, doctoră în psihologie, conferențiară universitară, coautoare a ghidurilor și cursurilor de specialitate.

Specialiștii trag un semnal de alarmă și spun că această stare de neliniște și anxietate poate duce la violență fizică sau verbală. 

„Poate duce și la mai rău. Faptul că periodic avem anumite stări de anxietate este normal, dar dacă suntem mereu anxioși și nu suntem în armonie cu noi înșine, nu suntem într-un echilibru psihologic, ne este greu să avem răbdare, empatie, toleranță față de copii sau alți membri apropiați ai familiei, putem să izbucnim, să lovim, să ne certăm, să punem presiune pe ei, să îi învinovățim de starea noastră, lucru care nu este adevărat”, declară Natalia Toma.

Concluzii 

La final, îți prezentăm câteva sugestii prin care poți gestiona eficient tranziția către un program intens de muncă:

• Start blând cu sarcini ușor de realizat;
• Pauze scurte și dese în primele zile;
• Planificare realistă, fără suprasolicitare;
• Dialog deschis în echipă despre priorități și starea de bine.