Transmiterea de mesaje și semnale fără utilizarea cuvintelor sau a limbajului verbal. Aceasta include gesturi, expresii faciale, postura corporală, contactul vizual tonul vocii și apropierea fizică.
Acest tip de comunicare are 7 aspecte distincte:
Limbajul corpului: Postura, gesturile și mișcările corpului pot comunica multe despre starea de spirit, atitudinea și intențiile unei persoane. De exemplu, o postură dreaptă poate semnala încredere, în timp ce încrucișarea brațelor poate fi interpretată ca o formă de apărare sau rezistență.
Expresiile faciale: Acestea sunt printre cele mai rapide și mai autentice modalități de a exprima emoții. Fericirea, tristețea, furia și surpriza sunt doar câteva dintre emoțiile care pot fi citite cu ușurință pe fața cuiva.
Contactul vizual: Modul în care oamenii își folosesc privirea în timpul interacțiunilor poate indica interes, atracție, ostilitate sau alte stări emoționale. Menținerea contactului vizual poate semnala atenție și respect, în timp ce evitarea acestuia poate sugera disconfort sau lipsă de interes.
Proximitatea și spațiul personal: Distanța fizică între persoane în timpul unei conversații poate indica gradul de intimitate sau confort. Intrarea în spațiul personal al cuiva fără permisiune poate fi văzută ca o încălcare a intimității.
Tonul și volumul vocii: Acestea sunt aspecte paraverbale care, deși implică utilizarea vocii, sunt clasificate adesea ca fiind nonverbale. Modulațiile tonului și variațiile de volum pot modifica semnificativ mesajul transmis.
Atingerile fizice: O mână pe umăr, o îmbrățișare sau o strângere de mână pot comunica sprijin, afecțiune, agresiune sau alte stări, în funcție de contextul și de natura atingerii.
Aspectul fizic: Îmbrăcămintea, accesoriile și aspectul general pot transmite multe despre statutul social, profesionalism, apartenența culturală sau personalitatea unei persoane.