Ghid pentru companii și angajați pe perioada stării de urgență. Răspunsuri și soluții de la avocatul Sergiu Muntean.

Dincolo de adevăr, speculații, teorii, dubii și convingeri, e cert că simțim cu toții, într-un fel sau altul, consecințele tărășeniei de factură Covid.

Dacă unele efecte ale situației sunt mai previzibile și mai măsurabile, altele efectiv se învrednicesc de panica, disperarea și accesele hipertensive ale oamenilor.

Dacă distanța socială se știe că e de cel puțin un metru, atunci distanța de la momentul de față și până la colaps economic, până la pierderea joburilor și până la debandadă n-a prea fost măsurată.

Nu se știe când, nu se știe cât, nu se știe dacă.

În condițiile incertitudinii generalizate, colegii de la delucru.md au decis să facă niște lumină acolo unde poate face și să răspundă la întrebările cele mai frecvente ale oamenilor atunci când vine vorba de locul lor de muncă.

Sergiu Muntean 

Avocat

1. Ce anume a schimbat regulile jocului și a suspendat temporar cadrul normativ obișnuit? Instituirea stării de urgență? Anunțarea pandemiei? Altceva?

La fel ca și în alte domenii, nu putem trata o singură cauză, separată de celelalte. Astfel, declararea de către Organizația Mondială a Sănătății a faptului că avem o răspândire pandemică a unui coronavirus destul de periculos ce provoacă o boală acută a căilor respiratorii, COVID-19, a servit drept motiv sau, mai bine spus, a obligat multiple state care deja erau afectate, să declare  așa numita „stare de urgență”, fapt care permite unele derogări de la legislația actuală, iar aici cuvântul „unele” este crucial, pentru că orice măsuri restrictive din oricare domeniu al vieții noastre cotidiene, pentru a se înscrie în zona legalității, urmează să răspundă la trei întrebări esențiale (triplul test prevăzut de CEDO)

a) limitarea este prevăzută de lege?

b) protejează un interes legitim?

c) este necesară într-o societate democratică? – or, vedem în prezent că nu toate măsurile adoptate de autorități se conformează acestui Triplu Test prevăzut de Convenția pentru Drepturile Omului și Libertățile Fundamentale.

Esențial este că, orice limitări și derogări de la lege s-ar impune, acestea să fie strict în interesul societății și să fie absolut necesare într-o societate democratică, adică nouă tuturor.

De asemenea, orice măsură adoptată urmează să fie proporțională cu pericolul la care suntem expuși, or, spre exemplu, din informațiile care circulă în mass-media, unele țări din Asia au practicat baricadarea cetățenilor în clădirile multietajate, așa încât să nu poată ieși nimeni, iar câteva persoane care au ieșit au fost chiar omorâte – ceea ce cu siguranță este un exemplu de măsuri neproporționale  ale autorităților.

2. Starea de urgență oferă vreo împuternicire specială angajatorilor? (să reducă, să trimită, să concedieze, să nu plătească):

Deși starea de urgență înseamnă, din start, limitarea unor drepturi și obligații, totuși, nici o decizie a Comisiei Speciale pentru Situații Excepționale (cu excepția domeniilor care au fost obligate să sisteze definitiv activitatea) nu oferă drepturi inexistente anterior în legislație angajatorilor sau nu abrogă procedurile obligatorii ce urmează a fi respectate la concedierea unui angajat, la intrarea în șomaj tehnic care, apropo, prevede achitarea parțială a salariilor pentru o anumită perioadă de timp, la suspendarea Contractelor Individuale de Muncă etc.

Acest fapt nu anulează însă necesitatea adoptării unor măsuri speciale de către angajatori pentru a-și proteja angajații, însă orice măsuri adoptate urmează să se afle în strictă corespundere cu normele legale prevăzute de Codul Muncii și de alte izvoare de drept.

Astfel, în cazul în care starea de urgență instituită va fi prelungită și va dura prea mult, unii angajatori ar putea lua decizia reducerii statelor de personal sau chiar de lichidare a Companiei în caz de intrare în insolvabilitate sau faliment, motiv pentru care, în situația în care ne-am pomenit peste noapte, este important să dăm dovadă de empatie și să ne susținem reciproc atât în calitate de angajați, cât și de angajatori.

Având în vedere că, din cauza datoriilor prea mari la salarii sau chirie, din cauza datoriilor față de prestatorii de materie primă, compania unde activați s-ar putea închide, ne mai suportând atunci consecințe negative doar cu titlu temporar, ci fiind efectiv nevoiți să căutați un nou loc de muncă, ar fi binevenit să fiți înțelegător cu angajatorul dumneavoastră dacă acesta se află în dificultate și să acceptați plățile parțiale ale drepturilor salariale, eșalonarea lor etc.

Totodată, Dispoziția nr.4 din 24.03.2020 conține, la punctele 1-2, o normă specială din dreptul muncii: încălcarea intenţionată sau din neglijenţă a dispoziţiilor Comisiei, constituie temei de eliberare din funcţie a conducătorului instituţiei publice, ceea ce înseamnă că, dacă o persoană angajată la stat în funcție de conducere va încălca prevederile dispozițiilor emise de Comisia Specială, acest fapt va constitui motiv de concediere.

Concedierea va fi dispusă tot de Comisia Specială, un caz elocvent în acest sens fiind cel al conducătorului spitalului care și-a testat angajații la o instituție privată la prezența coronavirusului. Din câte am înțeles, acest gest a fost unul dintr-o listă de abateri multiple în baza cărora Comisia l-a concediat.

3. Ce nu are dreptul, în viziunea Comisiei, să facă angajatorul în contextul pandemiei și al stării de urgență, ce măsuri sau decizii ar fi abuzive?

• Concedierea nemotivată (cea mai răspândită acuză a celor care cer consultație) - adică bazată doar pe declararea stării de urgență și pe niciun temei legal, or pentru ca un angajator să poată concedia, trebuie să fie întrunite condițiile prevăzute în art. 86 (concedierea), respectiv, să aibă obligatoriu un temei prevăzut aici sau într-o altă normă specială din Codul Muncii și să respecte procedurile legate de concediere, specifice fiecărui caz.
• Obligarea angajaților de a-și lua din pseudo–inițiativă proprie concediu neplătit – fapt ilegal din motiv că, în cazul în care angajatul este forțat să depună o asemenea cerere, acordul (consimțământul) angajatului este unul nevalabil sau ilegal.
• Obligarea angajaților de a continua activitatea dacă este vorba de segmentele a căror activitate a fost sistată printr-o dispoziție a Comisiei din motiv că mediul de muncă oferă condiții propice de contaminare cu coronavirus.
• Neasigurarea măsurilor de prevenire a răspândirii coronavirusului.
  Dacă unitatea unde sunteți angajat a fost obligată de Comisie să continue activitatea sau dacă ne referim la activități vitale ce nu pot fi sistate, iar angajatorul nu a luat măsurile elementare de precauție – instalarea dezinfectantelor gratuite la intrările și ieșirile din clădiri, aerisirea intensă a acestora, dezinfectarea încăperilor și mijloacelor de transport, neadmiterea adunării unui număr prea mare de angajați fără respectarea distanței sociale – deși vorbim de inacțiuni, acestea totuși reprezintă ilegalități și duc la aplicarea sancțiunilor contravenționale și penale de la amendă până la pedeapsa cu închisoarea.

4. Ce decizii sunt legale și ilegale în raport cu cei care nu-și pot face de acasă munca? Angajatorii privați și angajatorii de stat au drepturi și obligațiuni egale sau diferite în situația în care ne aflăm?

Prin Dispoziția nr. 6 din 26.03.2020  pct. 6 a Comisiei Speciale privind Situațiile Excepționale s-a dispus:

Persoanele angajate în sectorul public (bugetarii):

În perioada stării de urgenţă se stabileşte un regim special de lucru şi de remunerare a muncii în unităţile bugetare:

6.4. dispunerea, prin act administrativ al conducătorului, a muncii la domiciliu pentru personalul, activitatea căruia nu necesită prezenţa obligatorie la locul de muncă şi poate fi asigurată la distanţă în perioada stării de urgenţă, cu calcularea salariului în cuantum integral conform Legii nr. 270/2018 privind sistemul unitar de salarizare în sectorul bugetar;

6.5. dispunerea, prin act administrativ al conducătorului, a timpului de staţionare pentru salariaţii care nu sînt în concedii anuale, concedii neplătite, nu sînt prezenţi la locul de muncă şi care nu pot asigura munca la distanţă.

6.6. pe perioada staţionării, pentru personalul unităţilor bugetare finanţate de la bugetul de stat, inclusiv prin transferuri cu destinaţie specială, se calculează salariul în cuantum integral conform Legii nr. 270/2018;

Așadar, bugetarii care vor sta acasă, indiferent dacă pot desfășura activitatea lor de muncă sau nu, vor primi salariile integral.

Persoanele care sunt angajate în sectorul privat nu beneficiază de aceleași privilegii ca și bugetarii, astfel în privința acestora fiind, în anumite condiții, aplicabile următoarele procedee juridice:

Suspendarea contractului individual de muncă (CIM) - Suspendarea contractului individual de muncă presupune suspendarea prestării muncii de către salariat şi a plăţii drepturilor salarialе (salariu, sporuri, alte plăţi) de către angajator.

Astfel, pentru perioada suspendării (CIM) – salariatul nu va lucra, iar angajatorul nu îi va plăti salariu, celelalte drepturi și obligații dintre ultimii doi menținându-se.

Totuși, suspendarea (CIM) ar putea avea loc din motive expres indicate, iar în contextul situației în care ne aflăm, acestea sunt:  

Carantină, deci suspendarea ar putea fi aplicată doar în regiunile unde este instituită carantina;

Forţă majoră, confirmată în modul stabilit, ce nu impune încetarea raporturilor de muncă – fiecare angajator fiind nevoit să demonstreze că această forță majoră a dus la imposibilitatea deplină de a activa a unității sale;

Cerere a organelor de control sau de drept, conform legislaţiei în vigoare – adică în cazurile când anumitor companii din anumite domenii li s-a indicat sistarea deplină a activității. (art.75-78 Codul Muncii).

Șomajul tehnic al unității -  reprezintă imposibilitatea temporară a continuării activităţii de producţie de către unitate sau de către o subdiviziune interioară a acesteia pentru motive economice obiective. În acest caz angajații nu vor putea activa în nici un alt loc și vor sta totuși la dispoziția angajatorului gata oricând să reia activitatea, iar pentru acest fapt angajatorul le va achita salariul parțial, în cuantum de cel puțin 50 %.

Codul Muncii prevede sistarea activității din considerente economice obiective, iar șomajul tehnic se referă la companiile cu activitate de producție – iată motivul pentru care celelalte companii riscă dacă aplică instituirea șomajului tehnic fără a se asigura de acordul scris al angajaților în prealabil. De asemenea, angajatorul va fi nevoit să demonstreze că activitatea întreprinderii era imposibilă și că au existat acele condiții economice ce au motivat aplicarea lui.

Staționarea – reprezintă imposibilitatea temporară a continuării activităţii de producţie de către unitate, de către o subdiviziune (subdiviziuni) a acesteia, de către un salariat sau un grup de salariaţi. Pentru perioada staționării, regula generală este că persoanele vor primi circa 2/3 din salariu.

Totodată, specificul staționării este acela că decizia de staționare poate fi aplicată atât unității (companiei) întregi, cât și unei singure subdiviziuni a companiei, sau unor angajați anume, însă angajatorul, în aceste condiții, va fi nevoit să achite o parte mai mare din salariu, cu excepția cazului când staționarea are loc din vina angajatului.

Totodată, unele companii mari din sectorul privat, care continuă să aibă un venit stabil, preferă să-și achite angajații integral sau parțial pentru a nu pierde cadrele profesionale prețioase.

Fiecare din procedeele descrise mai sus, în funcție de măsura întrunirii condițiilor legale pentru a le institui, pot fi declarate legale sau ilegale de către instanța de judecată în cazul adresării angajaților în instanță pentru a contesta ordinul de declarare a șomajului tehnic, staționării sau suspendării raporturilor de muncă.

Din acest considerent se recomandă angajatorilor să aplice oricare din procedeele de mai sus doar în urma negocierii cu angajații și doar cu obținerea acordului acestora în formă scrisă, or, în cazul în care compania se află în dificultate, angajații cu siguranță vor prefera să fie înțelegători acum pentru a evita lichidarea în viitor a companiei și pentru a reveni la un post de muncă existent după expirarea stării de urgență.

5. Cât poate dura șomajul tehnic?

Șomajul tehnic indiferent dacă a fost instituit din motive ce nu au depins de voința părților sau prin acordul comun al acestora, nu poate depăși termenul de 4 (patru) luni calendaristice, or, în cazul în care ultimul a fost instituit prin acordul părților iar după expirarea termenului motivele ce au dus la instituirea lui nu vor dispărea, Contractul Individual de Muncă se va suspenda conform art.77 lit.c al Codului Muncii, ceea ce înseamnă că după 4 luni de șomaj tehnic în care angajatul a fost remunerat cu minim 50% din salariu, odată cu suspendarea raporturilor de muncă acesta va înceta să mai primească salariu până la restabilirea raporturilor de muncă în regim normal.

6. Angajatorul poate considera statul acasă pe timp de pandemie concediu, nemaioferindu-l vara, de exemplu, sau atunci când îl cere angajatul, în restul anului?

Dreptul la concediu nu poate face obiectul unor cesiuni, adică nu poate fi cedat nici în folosul unor sume bănești, nici nu poate fi restrîns numărul de zile de concediu anual plătit și nici nu se poate înlocui sau priva persoana de concediu pentru careva motive. Totuși, dacă persoana a acceptat să plece în concediu anual plătit în perioada stării de urgență, se va considera că aceasta și-a folosit concediul anual.

7. Angajatorul ne poate amenința cu concedierea dacă nu scriem cerere de concediu neplătit? Mai sunt valabile garanțiile angajaților pentru concediere, sau pe timpul stării de urgență e permisă concedierea în mod simplificat ?

Întrebarea este una atât de actuală pe cât de neclar este răspunsul oferit de prevederile Comisiei Speciale. Așadar, în Dispoziția nr.4 din 24.03.2020, avem, pe de o parte:

1. încălcarea intenţionată sau din neglijenţă a dispoziţiilor Comisiei, constituie temei de eliberare din funcţie a conducătorului instituţiei publice.
2. Eliberarea din funcţie (concedierea) se dispune prin dispoziţia Comisiei pentru situaţii excepţionale, în baza propunerii verbale sau scrise a unui membru al Comisiei,

și, pe de altă parte:

3. Prevederile art. 86 alin. 2, 87, 89, 90 din Codul muncii, precum şi alte prevederi legale ce impun condiţii, restricţii și reguli de eliberare din funcţie nu sînt aplicabile pe perioada stării de urgenţă.

Respectiv deși norma din pct.3 ne spune că regulile, motivele și procedurile de concediere au fost temporar anulate, la solicitarea unor explicații pe marginea acestei decizii,  Directorul Inspectoratului de Stat al Moldovei a zis că, Legislația nu s-a schimbat, regulile de concediere nu s-au schimbat, deși pct.3 prevedere că art.86, 87 etc nu sânt aplicabile pe perioada stării de urgență, prevedere extrem de vagă ce inițial ne face să credem că orice restricții de concediere au fost temporar anulate, totuși prevederea de la pct. 3 se analizează doar împreună cu punctele 1 și 2  și respectiv această prevedere se referă doar la conducătorii (șefii, directorii) unor instituții publice, adică de stat, și nimănui mai mult.

Totodată atragem atenția că este o opinie care nu produce efecte juridice și ar fi binevenit să primim o explicație sau concretizare de la Comisia Specială pentru Situații Excepționale ca în viitor juriștii sau avocații Companiilor din sectorul privat să nu profite de această normă pentru a motiva concedierea ilegală în această perioadă grea.

8. Fiind angajat într-o companie privată, voi avea ajutor bănesc din partea statului pe perioada stării de urgență?

Întrebarea este una cu adevărat sensibilă mai ales din cauza lipsei, la momentul actual, a unor reglementări clare. La 3 aprilie curent se anunța în Mass Media despre un proiect de lege prin care Guvernul și-a asumat răspunderea pentru anumite pachete de ajutor social, însă legea încă nu a fost votată, adoptată și prevederi clare momentan nu avem, iar autoritățile vin cu modificări restrictive la accesarea ajutorului de șomaj încă înainte de a adopta acea lege.

Totuși, astăzi dispunem de următoarele afirmații:

Cetățenii reveniți de peste hotare vor  beneficia de ajutorul de șomaj oferit în țară, mărit până la suma de 2.775 lei, în urma proiectului de lege pentru care Guvernul și-a asumat răspunderea. Indiferent dacă nu dețin stagiul de cotizare în sistemul de asigurări sociale ale RM. Anunțul a fost făcut de ministrul Finanțelor, Serghei Pușcuța, care, în cadrul unei ieșiri publice, a mai declarat:

„Pe dimensiunea socială, în afară de majorarea ajutorului de șomaj de 2.775 lei pentru persoanele ce se înregistrează în calitate de șomeri, s-a decis ca această indemnizație să fie oferită și cetățenilor care revin acasă din diasporă, exceptând anumite reguli”.

 

„Astfel, cetățenii care nu dețin stagiul de cotizare în sistemul de asigurări sociale ale RM sau nu dețin toate actele necesare pentru a avea dreptul la ajutor de șomaj vor putea beneficia de suma de 2.775 lei lunar, ceea ce este echivalent cu mărimea salariului minim garantat în RM. Este o măsură fără precedent, care până la moment nu a fost aplicată în țara noastră”

(sursa: Unimedia.info)

În ce privește persoanele angajate, regula este că acestea vor putea beneficia de o indemnizație în volum de 80% din salariu doar dacă au activat minim 9 luni în perioada ultimului an și dacă unitatea unde activau a intrat official în Șomaj Tehnic: Persoanele care au fost angajate în câmpul muncii în ultimele 9 luni, dar au intrat în șomaj tehnic din cauza epidemiei de coronavirus, care a blocat activitatea agenților economici, vor primi 80% din salariul pe care l-au avut. Autoritățile anunță că vor aproba o astfel de măsură de susținere pentru cetățeni cât mai repede posibil.

(sursa TV8 )

În cazul în care unitatea activează, angajații lucrând de acasă, prevederea dată nu le va fi aplicată. Nici angajaților care au scris cerere de concediu neplătit nu li se va cuveni o asemenea indemnizație.

Este important să menționăm că nu avem momentan legea în vigoare, astfel că toate prevederile de mai sus poartă un caracter instabil, fiind posibil să intervină modificări.

Bunăoară, la 04.04.2020, prim-ministrul Ion Chicu, într-un briefing de presă, a menționat că ajutorul de șomaj de circa 2700 de lei îl vor primi doar persoanele care la momentul adresării au polița de asigurare obligatorie de asistență medicală (ASOAM), ceea ce înseamnă că persoanele fără post de muncă și care astăzi sunt în situație extrem de vulnerabilă, vor fi nevoite inițial să procure o poliță de circa 4000 de lei pentru a primi un ajutor de circa 2700 de lei, fapt care este ieșit din comun, or un ajutor social nu poate fi condiționat de întrunirea unor condiții cu caracter patrimonial. Mai mult, legea nr. 105 din 2018 cu privire la promovarea ocupării forţei de muncă şi asigurarea de şomaj prevede în art. 47 că, după înregistrarea în calitate de șomer, statul este obligat să-i ofere cetățeanului polița de asigurare socială de asistență medicală obligatorie… or cum o persoană care astăzi nu are mijloace bănești pentru a-și procura o pîine ar putea face rost de 4000 de lei ca să achite polița pentru a primi înapoi doar 2700, nefiind clar nici măcar când și prin ce procedură…

9. După ce va fi trecut starea de urgență și pandemia, va trebui rambursat ajutorul primit?

Orice tip de ajutor social primit, indiferent dacă vine din partea Statului, unor ONG-uri, Uniunii Europene etc, nu necesită a fi restituit, altfel acesta s-ar numi „împrumut”, „credit” ș.a.m.d.

10. Daca nu primim niciun ajutor din partea statului (fiind angajați în mediul privat), având copii putem beneficia de alt ajutor social în această perioadă?

La data de 03.04.2020 Ministrul Sănătății împreună cu Directorul Agenției Naționale pentru Ocuparea Forței de Muncă au declarat, în cadrul unui biefing de presă, că toate familiile cu copii, indiferent de sfera unde activează, vor primi ajutor de 1300 (una mie trei sute) MDL pentru fiecare copil. Vedeți link la briefing-ul de presă al acestora

Din păcate, prevederi legale sau normative la acest capitol, în acest moment încă nu avem, deși în scurt timp se așteaptă adoptarea lor și atunci vom reveni cu precizări.

11. Unde putem găsi toate actele adoptate de Comisia Specială și Ministerul Sănătății?

Deși în mod normal actele se găsesc în Monitorul Oficial, actualmente toate prevederile noi, adoptate pe perioada stării de urgență de Comisia Specială și care derogă de la legi, le găsim pe site-ul Guvernului, în dreapta, în cadranul cu denumirea COVID-19 sau, mai simplu, la acest link:  https://gov.md/ro/content/informatii-privind-coronavirus

12. Cum se poate verifica dacă banii din donații ajung la medicii pentru care se anunță donațiile respective?

Problema transparenței donațiilor a zeci de milioane de lei de la companiile mari din țară, dar și a zecilor de mii de euro și dolari de la Uniunea Europeană și Statele Unite ale Americii este una dintre cele mai acute și actuale probleme, întrucât statul, momentan, nu se preocupă de elaborarea unor rapoarte în timp real, ca societatea să vadă că, pentru măști s-a achitat Companiei X suma Y, iar pentru utilaje – companiei Z suma N, sau, dacă o și face, păi o face, în opinia mea, superficial și insuficient ca să existe o înțelegere a motivelor pentru care suntem nevoiți, având zeci de milioane sub formă de donații, să confecționăm și să ducem noi aceste măști medicilor, de ce ei nu au strictul necesar atunci când ies la chemări, de ce medicii sună și cer ajutor ca să-și poată procura o mască.

Soluția ar fi să ne unim toți și să cerem transparență în mod public și organizat, sute sau chiar mii de persoane. Altfel, riscăm să nu aflăm niciodată în ce mod au fost utilizați banii statului și unde de fapt s-au cheltuit ajutoarele de zeci de milioane venite de la alte state.

13. Unde apelez dacă îmi sunt încălcate drepturile în această perioadă?

În perioada răspândirii pandemice a coronavirusului s-a anunțat că judecătoriile vor examina doar cauzele prioritare, legate de aplicarea violenței domestice grave, iar procuratura nu va examina alte plângeri noi decât pe cele grave și urgente legate de încălcarea dreptului la viață, încălcarea dispozițiilor Comisiei Speciale pe timp de stare de urgență, terorism etc. Iată de ce acum, un organ de stat cu adevărat funcțional este greu de identificat.

Totuși, avem posibilitatea de a transmite plângeri pe e-mailul Inspectoratului de Stat al Muncii, dat fiind faptul că în Unitățile Publice activează totuși minimul de angajați pentru a asigura desfășurarea activității de bază a Instituției.

14. Ce pot face cei care sunt în căutarea unui post de muncă în această perioadă?

Pentru această categorie de persoane există câteva soluții.

Prima soluție este de a profita de simplificarea condițiilor de înregistrare la Agenția Națională de Ocupare a Forței de Muncă și de a depune online o cerere de înregistrare în calitate de șomer, fapt ce le-ar garanta un ajutor de șomaj și ar obliga instituția să vină cu oferte de muncă, or momentan există fabrici și companii care activează și au nevoie de muncitori.

Totodată, este recomandat persoanelor în căutarea unui post de muncă să-și îndrepte atenția spre insituții ce asigură ordinea publică și spre instituții din sistemul medical, căci pentru perioada stării de urgență, acestor instituții li s-a simplificat procedura de angajare a personalului din motiv de lipsă de cadre și necesitate acută de personal.

15. Antreprenorii care au problema achitării contractelor de locațiune, au și vreo soluție legală la dispoziție în acest moment?

Situația cu plata chiriilor nu este deloc simplă.

Aparent, proprietarii oficiilor continuă să le asigure antreprenorilor dreptul de a se folosi de spații, iar statul nu a interzis decât unor anumite categorii de antreprenori activitatea, restul fiind condiționați de respectarea măsurilor pentru neadmiterea răspândirii coronavirusului. Din acest considerent, ar fi destul de anevoioasă convingerea unui judecător, în situația în care nu v-a fost direct sistată activitatea, că ați fi îndreptățit să nu achitați chiria pentru această perioadă. În plus, chiar dacă ați reuși s-o faceți, nimeni nu vă garantează că proprietarul oficiului închiriat, în urma litigiului, nu va decide să rezilieze contractul de locațiune din alte motive.

Iată de ce o soluție valabilă ar fi renegocierea, cu proprietarul spațiilor închiriate, a condițiilor locațiunii pentru perioada de criză, or Codul Civil încurajează renegocierea clauzelor contractuale dacă, dintr-un motiv sau altul, în noile condiții economice create, anumite clauze contractuale ar prejudicia semnificativ interesele uneia dintre părți și ar aduce prejudicii considerabile. Astfel ați putea diminua semnificativ mărimea chiriei fără a vă certa cu cealaltă parte, situație prevăzută de art.1263 din Codul Civil.

Indiferent însă de cum se vor derula lucrurile, vrem să știi un lucru, amice – delucru.md îți este alături. Vom trece cu toții și de treaba asta. Iar dacă ai nevoie de ajutorul unui avocat profesionist, apelează la Sergiu Muntean.

Să ne auzim de bine.

Găsește un loc de muncă după categorii

Găsește un loc de muncă după profesii

Găsește un loc de muncă după companii

Găsește un loc de muncă după orașe